Cum să locuieşti mai bine. Dezbatere ZF/BREC. Cum construim Bucureştiul, pe verticală sau pe orizontală? În Budapesta, am derulat un proiect de regenerare urbană cu dezvoltări de clădiri noi, dar şi revitalizarea unora vechi. Am încercat să propunem şi în Bucureşti

♦ Capitala a avut şi încă are de suferit de pe urma dezvoltărilor haotice din ultimii ani, care a făcut ca astăzi, în numeroase zone ale oraşului, să existe blocuri la doar câţiva metri distanţă unele de altele, străzi pe care o ambulanţă abia se poate strecura, cartiere întregi fără parcuri şi cu imobile înalte, care restricţionează accesul la lumina naturală ♦ Din cauza unor astfel de proiecte, întregul sector imobiliar este blocat astăzi.

Bucureştiul ar putea să se dezvolte din punct de vedere rezidenţial integrând şi proiecte abandonate sau clădiri istorice aflate în pragul prăbuşirii, iar în acest fel ar fi valorificate zone bune ale oraşului. Unii dezvoltatori spun că au venit cu asemenea propuneri.

„În Budapesta, am derulat un proiect de regenerare urbană pe o suprafaţă de 23 de hectare, unde, pe durata a 15 ani, a avut loc revitalizarea fondului construit. S-au realizat şi clădiri noi, s-au păstrat şi unele clădiri vechi, datorită importanţei arhitectu­rale. Am încercat să propunem asemenea modele administraţiei din Bucureşti, dar ni s-a spus să mergem la guvern cu propu­nerile“, a spus Andrei Alexandrescu, urba­nist la compania de dezvoltare imobiliară Cordia, în cadrul unei mese rotunde care a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie, eveni­ment organizat de ZF în parteneriat cu BREC (Bucharest Real Estate Club).

Cu origini în Ungaria, compania a dezvoltat mai multe proiecte acolo înainte de a-şi face intrarea pe piaţa locală. În pre­zent, Cordia dezvoltă în Bucureşti proiectul rezidenţial Parcului20 din zona Romexpo şi are în plan să mai demareze un altul în zona Dămăroaia. Problema este însă blocarea PUZ-urilor, care afectează toţi dez­voltatorii. „Pe noi o să ne afecteze foarte mult perioada aceasta de repaus, pentru că toate dezvoltările sunt bazate pe planuri de afaceri pe durate de 5-10-15 ani“, a mai spus el.

Dezvoltatorii admit că era necesară o frână care să vizeze proiectele inadecvate, care nu respectau normele urbanistice, însă decizia Primăriei Capitalei conduse de Nicuşor Dan de a opri toate proiectele imobiliare şi a debloca elaborarea unui nou Plan Urbanistic General afectează întreaga piaţă şi, în consecinţă, şi pe cetăţenii oraşului, spun ei.

„Avem semnale din piaţă de la investitori care redirecţionează banii fie în centrele mari regionale din ţară, în afara Bucureştiului, fie în afara ţării. Sunt investiţii care fie au fost puse pe hold, fie au fost anulate“, a spus, în cadrul aceleiaşi dezbateri, Ana Maria Nemţanu, project director la BREC (Bucharest Real Estate Club).

În februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului. Niciunul dintre acestea nu a fost însă votat până acum, în contextul în care au fost identificate probleme în cazul proiectelor mai vechi, care erau pregătite să meargă spre etapa de vot. În urmă cu câteva luni, Tribunalul Bucureşti a decis anularea în instanţă a Planului Urbanistic General (PUG) existent.

„Dacă blochezi dezvoltarea, ce pui în loc? Există un proiect al oraşului? Peste trei ani, va fi un dezastru, ceea ce nu ne dorim“, a spus Adrian Cristescu, membru în consiliul director ASAR (Asociaţia Societăţilor de Arhitectură din România).

Capitala a avut şi încă are de suferit de pe urma dezvoltărilor haotice din ultimii ani, care a făcut ca astăzi, în numeroase zone ale oraşului, să existe blocuri la doar câţiva metri distanţă unele de altele, străzi pe care o ambulanţă abia se poate strecura, cartiere întregi fără parcuri şi cu imobile înalte, care restricţionează accesul la lumina naturală. Din cauza unor astfel de proiecte, întregul sector imobiliar este blocat astăzi.

Soluţia propusă de specialiştii din real estate este intervenţia Guvernului, care să creeze cadrul legislativ necesar astfel încât proiectele imobiliare să fie reluate. În prezent, contractul pentru realizarea PUG se află între primarul Nicuşor Dan şi Universitatea Ion Mincu şi trebuie semnat de edilul local pentru ca PUG să poată fi elaborate

 

Andrei Alexandrescu, urbanist la Cordia: Pe noi o să ne afecteze foarte mult perioada aceasta de repaus, pentru că toate dezvoltările sunt bazate pe planuri de afaceri pe durate de 5-10-15 ani.

 

Ana Maria Nemţanu, project director, BREC: Avem semnale din piaţă de la investitori care redirecţionează banii fie în centrele mari regionale din ţară, în afara Bucureştiului, fie în afara ţării. Sunt investiţii care fie au fost puse pe hold, fie au fost anulate.

 

Adrian Cristescu, membru în consiliul director, ASAR: Dacă blochezi dezvoltarea, ce pui în loc? Există un proiect al oraşului? Peste trei ani, va fi un dezastru, ceea ce nu ne dorim.