Cum să locuiești mai bine?

Cum să locuieşti mai bine. Ce se întâmplă în piaţa rezidenţială? „Nevoia de locuinţe noi nu a dispărut, dar se vede un blocaj în ceea ce priveşte şantierele noi şi chiar şantiere deja începute şi puse în stand-by până la vremuri mai dinamice“

27.06.2023, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Recent, şi producătorul de mortare Sika spunea că dezvoltatorii sunt mai prudenţi în demersul de a începe proiecte noi, iar la proiectele deja începute apar întârzieri La rândul lor, oficialii Velux, producător danez de ferestre pentru mansardă, spuneau şi ei că remarcă o scădere a tranzacţiilor pe piaţa imobiliară.

Producătorii de materiale de construcţii ridică tot mai des problema şantierelor care sunt lăsate în stand-by de dezvoltatori, în contextul scumpirilor şi al imprevizibilului din economie.

„Dobânzile mari la credite şi creşterile continue ale preţurilor la materiale de construcţii fac ca totul să fie mai scump, iar stocurile de locuinţe ale dezvoltatorilor nu se vând către populaţie. Nevoia de locuinţe noi nu a dispărut, dar, fără finanţare, aceasta nu se transformă în cerere de imobile. Rezultă astfel un blocaj în ceea ce priveşte şantierele noi şi, mai mult decât atât, chiar şantiere deja începute şi puse în stand-by până la vremuri mai dinamice“, spune Bogdan Roman, director general la Hasit România.

Compania a anunţat că a început demersurile pentru construirea unei noi fabrici la Bucureşti, însă nu a rămas neafectată de puternica instabilitate referitoare la întreaga structură a costurilor – în special gaz, curent, electric, care afectează preţurile tuturor materiilor prime de care depinde activitatea companiei.

Pentru Hasit, în 2022, cele mai mari provocări au fost multiplele creşteri de costuri generate de preţurile ascendente pentru componentele necesare fabricării de mortare uscate, precum energie, materii prime, transport. Iar acest an a demarat în condiţii mai proaste decât anul trecut.

Recent, şi producătorul de mortare Sika spunea că dezvoltatorii sunt mai prudenţi în demersul de a începe proiecte noi, iar la proiectele deja începute apar întârzieri – atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi în contextul în care viteza de vânzare a imobilelor a scăzut semnificativ. Tranzacţiile imobiliare pe segmentul rezidenţial au scăzut, spuneau reprezentanţii Sika.

La rândul lor, oficialii Velux, producător danez de ferestre pentru mansardă, spuneau şi ei că remarcă o scădere a tranzacţiilor pe piaţa imobiliară, oamenii fiind mai reticenţi când vine vorba să investească în proprietăţi imobiliare.

Primul trimestru din 2023 a fost marcat de o abordare mai rezervată a cumpărătorilor, respectiv de o scădere a volumului tranzacţiilor înregistrate, comparativ cu acceaşi perioadă a anului precedent, ca efect al inflaţiei şi restrângerii accesului la surse de finanţare pentru cumpărători, potrivit unui studiu făcut de RE/MAX. Ei motivează însă acest trend prin faptul că aceasta este ciclicitatea anuală normală, caracterizată printr-un volum mai redus în primul trimestru al anului.

Aproximativ 33.000 de locuinţe - case şi apartamente - au fost vândute în România, în primul trimestru din 2023, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în scădere cu 23% sau 10.000 de unităţi versus perioada similară din 2022. S-a accentuat astfel tendinţa de scădere a tranzacţiilor, observată din a doua jumătate a anului trecut - în România, în trimestrul 4 din 2022, au fost vândute cu 6% mai puţine imobile comparativ cu trimestrul 4 din 2021.

La nivel local, ajustarea cererii în primele trei luni din 2023 comparativ cu anul anterior indică un declin în 35 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, şi o creştere în 7 judeţe. Cea mai mare scădere procentuală a unităţilor vândute a fost înregistrată în judeţul Olt, minus 71%. Cel mai mare avans procentual al unităţilor vândute a fost înregistrat în judeţul Alba, plus 51%.

Conform datelor Imobiliare.ro, în primul trimestru din 2023, preţurile solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale din România s-au apreciat uşor, în medie, cu 0,3% faţă de trimestrul anterior. În ceea ce priveşte evoluţia anuală, se constată o creştere de 1,7%, în opoziţie cu evoluţia pieţei rezidenţiale la nivelul Uniunii Europene, unde se poate observa o tendinţă de uşoară scădere a preţurilor.