Cum să locuieşti mai bine. Pandemia, imboldul de care avea nevoie piaţa rezidenţială. După interes mai mare pentru casele cu mai multe camere, s-a mărit şi suprafaţa medie, până la 63 mp/locuinţă. Prima creştere în şapte ani

Creşterea suprafeţei medii a locuinţelor, calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu alte tendinţe care schimbă piaţa rezidenţială şi care au ca resort tot pandemia – creşterea livrărilor în mediul rural şi creşterea numărului de locuinţe noi cu patru sau cinci camere şi chiar peste.

Aproape 63 de metri pătraţi a ajuns să măsoare, în medie, un apartament nou-livrat în România în 2021, arată calculele ZF pe baza datelor disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Interesant este că această medie este în creştere cu circa 1% faţă de anul precedent, marcând astfel pentru prima dată un trend ascendent, după şapte ani în care media a tot scăzut. Deşi creşterea nu este mare, ea dă tonul unei eventuale reveniri a pieţei rezidenţiale la suprafeţe mai mari pentru locuinţele noi.

Cauza principală care stă la baza acestei schimbări de trend este evidentă: pandemia. S-a vorbit mult despre importanţa mai mare pe care locuinţele au căpătat-o dintr-odată în vieţile oamenilor, de îndată ce lockdownul şi restricţiile care s-au întins pe mai bine de un an au limitat activităţile sociale. Aşa că ideea de acasă a devenit mai importantă, mai ales că locuinţa a trebuit să devină şi loc de desfăşurare pentru activităţile de serviciu, de şcoală şi multe altele.

Creşterea suprafeţei medii a locuinţelor, calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu alte tendinţe care schimbă piaţa rezidenţială şi care au ca resort tot pandemia. Astfel, din cele peste 70.000 de locuinţe livrate anul trecut, aproape 29.000 sunt clasificate ca fiind în zone rurale, potrivit datelor de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, livrările din rural reluând trendul crescător de la un an la altul, contrar anilor anterior.

Mai mult, după ce ani la rând locuinţele cu două camere au dominat piaţa rezidenţială şi au crescut în opţiunile cumpărătorilor, anul 2021 a adus pentru prima dată o scădere a numărului de astfel de locuinţe livrate de dezvoltatori, simultan cu creşterea numărului de locuinţe noi cu patru sau cinci camere şi chiar peste.

Cu media de aproape 63 de metri pătraţi suprafaţă pentru o locuinţă nou-livrată, casele şi apartamentele s-au apropiat din nou de anul 2019, când acest indicator fusese foarte puţin peste 63 de metri pătraţi, după o scădere comparativ cu anul precedent. Putem spera la o continuare a trendului crescător şi în anii următori sau acest efect este doar unul trecut, sub impactul puternic şi punctual al pandemiei? Vor reveni dezvoltatorii la vechile „metehne“, de a restrânge cât de mult posibil apartamentele pe care le construiesc? Anii următori vor putea da răspunsul.

Suprafeţele mai mari chiar şi cu câţiva metri pătraţi devin un element puternic de atracţie pentru clienţi, iar dezvoltatorii exploatează această strategie.

Suprafeţele „generoase“ sunt una dintre caracteristicile pe care le evidenţia recent într-un anunţ un dezvoltator imobiliar care lucrează acum la un proiect de locuinţe în Bucureşti,

„Garsonierele au peste 42 de metri pătraţi utili, unităţile cu două camere depăşesc, de regulă, 60 de metri pătraţi, iar cele cu trei camere, 92 de metri pătraţi“, preciza dezvoltatorul.

În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Perioada lungă de reducere treptată a suprafeţelor locuinţelor noi a fost pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, media din 2020, de pildă, ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere. Nici cu media din 2021 lucrurile nu stau cu mult mai bine, însă se vede o îmbunătăţire.

Pe piaţa rezidenţială, anul 2021 a fost, de altfel, unul al recordurilor şi al transformărilor.

Astfel, cu livrările lor, dezvoltatorii au depăşit anul trecut recordul anterior înregistrat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe livrate într-un an, cu peste 71.000 de noi case şi apartamente finalizate, potrivit datelor publicate recent pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

Recordul înregistrat anul trecut este urmat, în acest an, de o situaţie tensionată pe piaţa locuinţelor, unde blocarea PUZ-urilor nu lasă loc unor perspective optimiste referitoare la oferta de locuinţe în perioada următoare. Scumpirile accelerate ale materialelor de construcţii, cauzate, printre altele, şi de războiul dintre Ucraina şi Rusia, au dus, în consecinţă, şi la creşteri semnificative ale preţurilor la locuinţe. Coroborat cu dobânzile mari, apetitul pentru achiziţie al oamenilor pare să se tempereze, aşa că viitorul rezidenţial rămâne sub semnul întrebării.

Totuşi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN Romania, peste 27.000 de noi locuinţe se aflau la începutul acestui an în construcţie în Bucureşti şi împrejurimi, acesta fiind cel mai mare volum din istoria recentă. Numărul caselor şi apartamentelor finalizate în Bucureşti şi Ilfov în primul trimestru din 2022 a crescut cu 43% faţă de perioada similară din 2021.