Definim viitorul sustenabil

Tehnologia merge mână în mână cu industria medicală. Cererea din piaţă a mutat atenţia jucătorilor din domeniul medical spre investiţii în digitalizare

27.10.2020, 00:08 Autor: Georgiana Mihalache

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 în industria farma a accelerat procesele de digitalizare în companiile farma şi medicale ♦ Pacienţii au solicitat părerea unui specialist chiar şi în timpul pandemiei, când accesul la servicii medicale a fost îngreunat.

Inovaţia şi accesul la soluţii digitale pentru pacienţi au fost obiectivele companiilor din domeniul medical în perioada pandemiei de COVID-19, în care telemedicina a devenit un serviciu medical comun. Businessurile medicale au fost nevoite să dezvolte serviciile digitale în acelaşi ritm cu nevoia pacienţilor de acces uşor la consultaţii sau medicamente.

„Tehnologia, digitalizarea, inovaţia au ajuns cap de listă în orice sector, iar cel al serviciilor medicale nu face distincţie. Primul lucru care îmi vine în minte este telemedicina. De multă vreme adusă în discuţie, telemedicina a beneficiat de implementarea cadrului legal în perioada stării de urgenţă şi s-a dovedit un real succes, o alternativă de viitor oferită pacienţilor pentru anumite tipuri de interacţiuni cu medicul“, a spus Raluca Radbata, Sector Head Pharma & TMT, divizia Wholesale Banking din cadrul ING Bank România.

Ea a precizat că medicina clasică, aşa cum o ştiam înainte de pandemie, se va schimba pentru a lăsa tehnologia în prim-plan. De altfel, în do­me­niul medical inovaţia a jucat permanent un rol cheie în lupta cu diferitele afec­ţiuni, iar noile tehnologii au uşurat munca medicilor şi recuperarea pacienţilor.

„Tot mai mulţi clienţi sunt in­teresaţi de automatizarea/ digi­ta­lizarea proceselor, de so­lu­ţii inovatoare pen­tru a răspunde ne­voilor pieţei, iar accen­tul pus de ING tocmai pe aces­te direcţii ne poziţionează foarte bine în re­la­ţia cu aceştia“, a mai explicat Raluca Radbata.

Două exemple pe care ING Bank  România a mizat în piaţă sunt canalul e-commerce, care oferă farmaciilor posibi­litatea de accesare digitală a clienţilor, mai ales după ce retailul farma a primit undă verde pentru comerţul online de medic­a­mente fără reţetă, dar şi platforma de shopping DealWise, prin care jucătorii din sănătate pot atrage clienţi.

Radu Gorduza, directorul general al Medicover România, al treilea jucător din piaţa serviciilor medicale private, a spus că acti­vitatea din clinici şi spitale a scăzut semnificativ în perioada stării de urgenţă, însă lucrul care nu s-a schimbat a fost nevoia pa­cien­ţilor de servicii medicale. Acest lucru a gră­bit adaptarea şi a adus în prim-plan tele­medicina.

„În luna martie Medicover a lansat serviciul de consultaţii online care a fost accesat de peste 30.000 de ori în primele patru luni. Acesta răspunde unei nevoi reale de dialog cu specialişti în domeniul medical, rămânând un serviciu utilizat şi după relaxarea măsurilor impuse de autorităţi“, a spus Radu Gorduza.

Iar strategia de investiţii a operatorului privat a urmat trendul dat de pacienţi, în contextul în care în general cele mai mari bugete mergeau spre achiziţii şi extindere.

Deşi pentru serviciile de diagnostic de laborator pacienţii trebuie să fie prezenţi fizic în locaţii, şi divizia de diagnostic Synevo a grupului Medicover a mizat pe digitalizare.

„Derulăm ample programe de digitalizare, atât la nivelul grupului, cât şi în cele două divizii din România, pentru îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale şi cultivarea unei experienţe pozitive a pacienţilor. Spre exemplu, clienţii Synevo pot achiziţiona online servicii medicale de laborator sau pot interacţiona cu un chatbot cu funcţii de auto-învăţare. Derulăm şi un proiect pilot de Virtual Reality pentru copii, pentru a reduce stresul în procesul de recoltare“, a spus Laurenţiu Luca, Director General Synevo România.

Iar „motoarele de creştere“ în 2020 pentru Medicover şi Synevo s-au adaptat noii realităţi din pandemie, grupul medical mizând pe consultaţii online, investiţii în aparatură medicală şi de testare, dar şi parteneriate cu industrii precum cea a turismului, de exemplu, pentru facilităţi medicale oferite clienţilor.

„Digitalizarea este o direcţie cheie în domeniu, având în vedere că echipamentele medicale devin tot mai performante şi automatizate, iar soluţiile digitale o parte integrantă a experienţei clientului de accesare a serviciilor medicale“.

 

Raluca Radbata, Sector Head Pharma & TMT, divizia Wholesale Banking din cadrul ING Bank România: Tehnologia, digitalizarea, inovaţia au ajuns cap de listă în orice sector, iar cel al serviciilor medicale nu face distincţie.

Reprezentant ING: Raluca Radbata, Sector Head Pharma & TMT, divizia Wholesale Banking

 

Cum aţi caracteriza industria farmaceutică şi a serviciilor medicale din perspectiva potenţialului de investit în această piaţă?

Industria farmaceutică şi cea a serviciilor medicale private este probabil una dintre cele mai efervescente dintre sectoarele economiei locale în ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile. Numai dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani, observăm schimbări majore în piaţa

pharma din punct de vedere acţionariat, cele mai notabile tranzacţii fiind, desigur, achiziţia A&D Pharma de către cei de la Dr. Max, precum şi Farmexim si Helpnet de către grupul Phoenix. Pe partea de servicii medicale, nu am avut tranzacţii de valori atât de mari, însă au fost destul de numeroase, iar potrivit Deloitte, au fost nouă tranzacţii anul trecut care au depăşit pragul de EUR 5m.

În România există un decalaj mare între cei care folosesc serviciile medicale publice (70%) comparativ cu serviciile medicale private (30%), deci potenţial pentru creşterea celui din urmă există. De asemenea, există şi premise favorabile:

  • Oferta serviciilor oferite de operatorii privaţi creşte de la an la an (echipamente performante, operaţii tot mai complexe, echipă medicală foarte bună).

  • Angajatorii, pentru atragerea forţei de muncă, includ, în pachetul de beneficii oferit angajaţilor, abonamente la clinici private sau asigurări private de sănătate care le oferă  acces la acest sector. Mai mult, noile generaţii par a fi dispuse, într-o mai mare măsură, să plătească din banii proprii pentru servicii de calitate sporită.

  • Populaţia României este îmbătrânită şi va avea nevoie tot mai mult de îngrijire medicală. În contextul în care investiţiile făcute de stat în spitale şi clinici trenează, sectorul privat va veni puternic din urmă. Anticipez o creştere a colaborării între stat şi privat, pandemia ne-a arătat că se poate. Totodată, o nişă ce anticipez că se va dezvolta este cea a îngrijirii specializate a  vârstnicilor la domiciliu şi în centre moderne dedicate acestora.

În acest context de creştere continuă a sectorului, investitorii străini nu au cum să nu se arate interesaţi. Cel mai mare risc cu care aceştia se confruntă în Romania rămâne instabilitatea aparatului legislativ, însă, cel puţin până acum, toţi cei care au investit în sectorul privat au avut o profitabilitate ridicată.

 

Cum au evoluat ca volume solicitările de finanţare din partea companiilor din industria pharma şi a serviciilor medicale în perioada ianuarie-septembrie 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019? Dar ca valoare?

Din punct de vedere nivel credite bancare pentru clienţii mari corporativi în sectorul pharma, 2020 este la nivelul anului trecut. În această perioadă cu care ne confruntăm, operatorii au acţionat cu mai mulă prudenţă, preferând doar să finalizeze proiectele începute şi să amâne ce nu era absolut necesar. De asemenea, am observat tendinţa de concentrare pe gestionarea lichidităţilor în cadrul propriului grup, ING Bank România înregistrând numeroase solicitări de cash pooling în primele luni ale anului, unele dintre acestea fiind deja implementate. Soluţia de cash pooling presupune centralizarea zilnică a fondurilor colectate de la companiile participante într-un cont principal, beneficiind astfel de o remunerare mai avantajoasă a soldului cumulat, precum şi finanţarea conturilor participante din contul principal. În sectorul pharma, majoritatea grupurilor au în componenţă mai multe entităţi şi o astfel de structură le asigură gestionarea proprie a fondurilor, de multe ori evitându-se chiar finanţarea bancară.

 

Care este poziţia ING în acest sector? Care sunt cele mai accesate servicii şi cum vă diferenţiaţi pe piaţă?

Istoric, ING Bank România nu a avut o poziţionare dominantă în sectorul phama. Acest lucru a început să se schimbe în ultimii ani şi odată cu organizarea sectorială atât la nivel global, cât şi local, în 2018, acesta a devenit un sector cheie pentru noi. În rândul clienţilor mari pharma (cu cifra de afaceri peste 100 milioane de euro) avem o cotă de piaţă de aproximativ 10%, iar ambiţia noastră este să o dublăm în următorii cinci ani. Mizăm pe expertiza sectoriala şi pe strânsa colaborare pe care o avem cu colegii de sector de la Amsterdam, având acces la ultimele noutăţi din industrie la nivel global, precum şi pe calitatea serviciilor oferite.

Clienţii pharma accesează o gamă variată de produse bancare: credite de investiţii, credite de capital de lucru şi emitere angajamente potenţiale, reverse factoring, soluţii de colectare şi managementul lichidităţilor. Aş puncta doar câteva care ne diferenţiază pe piaţă:

  • Soluţia noastră de e-commerce care este o soluţie dezvoltată in-house, ceea ce ne permite să nu depindem de procesatori externi, iar clienţilor le conferă mai multă flexibilitate, timpi rapizi de implementare şi un preţ mai bun. Odată cu legiferarea comerţului online de medicamente fără prescripţie în aprilie 2019, şi în contextul pandemiei, această soluţie oferă farmaciilor un canal digital optim de accesare a clienţilor.

  • DealWise este platforma de shopping la nivel de grup a ING Bank, o evoluţie a serviciului local ING Bazar, care aduce într-un singur loc oferte cu reduceri pentru consumatori de la o gama variată de comercianţi. Este un canal inteligent de promovare pentru comercianţi (precum farmacii, operatori privaţi de servicii medicale) şi este o oportunitate pentru aceştia de a pătrunde în zona de vânzări online şi de a-şi atrage şi fideliza clienţii.

Totodată, tot mai mulţi clienţi sunt interesaţi de automatizarea/ digitalizarea proceselor, de soluţii inovatoare pentru a răspunde nevoilor pieţei, iar accentul pus de ING tocmai pe aceste direcţii ne poziţionează foarte bine în relaţia cu aceştia. 

 

Care sunt principalele criterii după care oferiţi credite pentru investiţii către companii din piaţa pharma şi a serviciilor medicale? S-au schimbat cumva acestea în pandemie?

Principalele elemente luate în calcul pentru creditare sunt rezultatele financiare, planul de afaceri, structura, suportul acţionarilor, experienţa managementului, iar acestea nu s-au schimbat în contextul pandemiei. La nivel global, pentru că ne-am dorit să fim alături de clienţii noştri în această pandemie, am aprobat facilităţi de credit ca şi tampon de lichiditate pentru companiile din sectorul pharma, umbrelă în caz de vreme rea. În România nu am avut solicitări în sectorul pharma de facilităţi de credit determinate de contextul Covid-19.

 

Cum vă aşteptaţi să evolueze piaţa în restul anului? Îşi vor relua solicitările de finanţare ritmul anterior?

Anul 2020 a fost atipic pentru toată piaţa, nu doar pentru sectorul pharma, majoritatea companiilor dorind să acţioneze cu prudenţă într-un context necunoscut şi impredictibil. Mare parte dintre jucători au decis să frâneze volumul investiţiilor dorind să se concentreze pe activitatea curentă care a necesitat ajustări în acesta perioadă sau doar să finalizeze proiectele deja începute sau care nu puteau fi amânate. Sectorul serviciilor medicale a fost puternic afectat în cele două luni de stare de urgenţă când au existat restricţii de mobilitate, foarte putini pacienţi au mers la doctor în acea perioadă, dacă nu era o urgenţă. Odată cu ridicarea restricţiilor în luna mai, lucrurile au început să revină la normal şi mă aştept ca business-ul să fi atins din nou nivelurile dinainte de pandemie. Chiar dacă pe termen scurt investiţiile au fost încetinite, pe termen lung, acestea îşi vor relua cursul şi la fel se va întâmpla şi cu cererile de finanţare. Vorbim până la urmă de un sector care are nevoie de investiţii destul de mari în aparatură şi tehnologie şi unde ambiţia operatorilor mari este de a se extinde şi de a acoperi cât mai bine geografia urbană (fie că vorbim de creştere organică sau de achiziţii).

 

Aţi observat un apetit mai mare al companiilor din sectorul medical pentru a investi în tehnologie, în partea de inovaţie pentru clienţi? Care sunt principalele tendinţe şi oportunităţi pe care le remarcaţi în acest sector?

Tehnologia, digitalizarea, inovaţia au ajuns cap de listă în orice sector, iar cel al serviciilor medicale nu face distincţie. Primul lucru care îmi vine în minte este telemedicina. De multă vreme adusă în discuţie, telemedicina a beneficiat de implementarea cadrului legal în perioada stării de urgenta şi s-a dovedit un real succes, o alternativă de viitor oferită pacienţilor pentru anumite tipuri de interacţiuni cu medicul. Totodată, am auzit cu toţii de operaţii făcute de roboţi asistaţi „încă” de către medici şi, recent, am citit un studiu al celor de la Marwood Group care vorbeşte despre inteligenţa artificială care ar putea fi folosita în planificarea şi efectuarea de radioterapie în cazul pacienţilor oncologici şi despre inhalatoare sincronizate cu telefonul mobil pentru a anunţa pacienţii bolnavi de astm când trebuie schimbate. Sunt doar câteva exemple care ne arată că medicina şi serviciile medicale, aşa cum le ştim noi, se vor schimba şi tehnologia va continua să joace un rol deosebit de important.  

 

 

Client: Medicover/ Synevo

Radu Gorduza - Director General Medicover România

Laurenţiu Luca - Director General Synevo România

 

Cum au evoluat businessurile Medicover/ Synevo în perioada pandemiei privind cifra de afaceri, faţă de aceeaşi perioadă din 2019?

Activitatea din domeniul medical privat s-a diminuat considerabil în perioada stării de urgenţă, pe fondul măsurilor de carantină şi distanţare impuse de autorităţi. Am înregistrat în acest interval o scădere procentuală de două cifre a numărului de pacienţi şi a veniturilor, atât în zona de servicii medicale, cât şi de diagnostic. Începând cu luna iunie, activitatea a revenit treptat spre normal, însă observăm încă o disponibilitate limitată a pacienţilor pentru vizite la medic.

 

Cum au evoluat consultaţiile online în prima jumătate de an, sunt românii receptivi la acest tip de consultaţii? Synevo este cel mai mare furnizor de analize medicale de laborator din România. Care a fost evoluţia privind analizele medicale de laborator din această perioadă?

În luna martie Medicover a lansat serviciul de consultaţii online care a fost accesat de peste 30.000 de ori în primele patru luni. Acesta răspunde unei nevoi reale de dialog cu specialişti în domeniul medical, rămânând un serviciu utilizat şi după relaxarea măsurilor impuse de autorităţi.

Serviciile de diagnostic de laborator implică recoltarea probelor, adică prezenţa fizică. Măsurile de carantină şi distanţare socială au îngreunat accesul la serviciile de recoltare, astfel că volumul analizelor medicale a scăzut considerabil. Au continuat, însă, să fie accesate testele de monitorizare a bolilor cronice, analizele uzuale şi testele de microbiologie.

 

Cum a fost ajustat bugetul de investiţii în contextul actual şi care au fost principalele direcţii de investiţii?

Iniţial, Medicover a direcţionat investiţiile spre dezvoltarea legăturii digitale între medici şi pacienţi. Din a doua jumătate a anului, am reluat procesul de modernizare a echipamentelor din dotarea clinicilor şi am finalizat procesul de extindere a capacităţii Spitalului Pelican din Oradea.

Synevo a beneficiat mult în această perioadă de investiţiile făcute anterior, un exemplu în acest sens fiind reţeaua naţională de puncte de recoltare bine dezvoltată. De asemenea, în februarie am achiziţionat unul dintre cele mai moderne echipamente de testare Real Time PCR din ţară, proiect pentru care am alocat un buget de 300.000 de euro. Având în vedere rolul important avut în derularea programului naţional de testare, toate eforturile noastre au fost direcţionate spre creşterea capacităţii de testare SARS-CoV-2 şi adaptarea business-ului la noile condiţii.

 

Ce procent din această sumă a mers spre partea de digitalizare? Cum percepeţi importanţa digitalizării în mediul de sănătate privată şi ce proiecte aveţi în plan în acest sens?

Derulăm ample programe de digitalizare, atât la nivelul grupului, cât şi în cele două divizii din România, pentru îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale şi cultivarea unei experienţe pozitive a pacienţilor. Spre exemplu, clienţii Synevo pot achiziţiona online servicii medicale de laborator sau pot interacţiona cu un chatbot cu funcţii de auto-învăţare. Derulăm şi un proiect pilot de Virtual Reality pentru copii, pentru a reduce stresul în procesul de recoltare.

 

Cum se materializează sprijinul băncii, pe partea de consultanţă şi finanţare, în special într-o perioadă dificilă (cum este cea actuală)?

Am avut un dialog deschis şi continuu care ne-a permis identificarea celor mai bune soluţii de gestionare a lichidităţii, implementarea cash pool-ului fiind cea mai bună dovadă în acest sens.

 

Care sunt principalele obiective pentru anul acesta în cazul Medicover şi Synevo? Care credeţi că vor fi „motoarele de creştere” în 2020?

Siguranţa pacienţilor şi a personalului medical continuă să fie o prioritate.

În cadrul Medicover, căutăm să rămânem aproape de pacienţi prin soluţii de tipul consultaţiilor online sau parteneriate cu agenţii de turism, hoteluri, companii de asigurări sau furnizori de soluţii ride-sharing.

Oferim, astfel, clienţilor acestor companii un acces mai facil la servicii şi tarife preferenţiale. Spre exemplu, clienţii unei agenţii de turism pot avea acces facil la servicii de vaccinare pentru călătorie, un hotel poate oferi oaspeţilor săi servicii de telemedicină, iar o companie de ride-sharing poate asigura curse fără griji în drumul spre şi de la medic.

Pentru activitatea Synevo, testele şi analizele uzuale vor rămâne principalul motor de creştere, iar testele RT-PCR vor avea o pondere din ce în ce mai importantă în activitate. Ne concentrăm, în continuare, pe îmbunătăţirea experienţei pacienţilor noştri, din momentul în care achiziţionează serviciile de diagnostic de laborator şi până la primirea rezultatelor.

 

Care sunt principalele trei schimbări pe care le aşteptaţi pentru piaţa medicală privată în 2020 şi în anii următori?

Principala schimbare necesară ţine de creşterea fondurilor alocate sănătăţii şi direcţionarea acestora în funcţie de valoarea oferită pacientului. De asemenea, este foarte importantă asigurarea resurselor umane specializate actului medical. Nu în ultimul rând, digitalizarea este o direcţie cheie în domeniu, având în vedere că echipamentele medicale devin tot mai performante şi automatizate, iar soluţiile digitale o parte integrantă a experienţei clientului de accesare a serviciilor medicale.

 

Mai este loc în actualul context sanitar de extinderi/ tranzacţii în piaţa private de sănătate? Urmează noi extinderi pentru Medicover/ Synevo?

Anul acesta prioritatea este stabilizarea activităţii curente în condiţii de siguranţă pentru personal şi pacienţi. Dacă Medicover a avut o dezvoltare care a cuprins şi achiziţii, creşterea Synevo a fost una exclusiv organică.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Definim viitorul sustenabil