ZF/ING Definim Viitorul Sustenabil. Constructorii auto şi producătorii de componente dezvoltă în România noi proiecte care vor reduce emisiile de carbon şi vor revoluţiona mobilitatea

♦ Reducerea amprentei de carbon se poate realiza pornind de la utilizarea energiei verzi în producţia maşinilor, iar mai departe, propulsia viitoarelor camioane poate fi realizată cu ajutorul unor sisteme care utilizează hidrogenul pentru a produce energie electrică, în timp ce banca poate finanţa proiecte de smart city în care mobilitatea să fie una: verde.

ING Bank finanţează deja producţia de baterii pentru maşini electrice la nivel european, iar pe viitor banca va miza tot mai mult pe proiecte verzi. „Noi vrem să fim percepuţi ca finanţatori de top în industrie, atât pentru noi tehnologii cât şi soluţii verzi. Spre exemplu când vorbim de baterii, ING este prezent în toate marile uzine de baterii din Europa care au avut nevoie de finanţare pentru a dezvolta proiectele. Vedem astăzi o tendinţă tot mai mare de a aduce în Europa tehnologii noi din alte părţi ale lumii pentru a permite scurtarea lanţului de aprovizionare şi pentru a evita opriri în procesul de aprovizionare, cum s-a mai întâmplat în ultimii doi ani. Proiectele verzi sunt de mare interes pentru noi şi ce dorim este de a scădea amprenta de carbon a creditelor acordate de noi. Vrem să aliniem structura împrumuturilor acordate de noi cu ţintele Tratatului de la Paris. Proiectele verzi vor fi preferate“, a spus Adrian Humă, sector head automotive, trans­por­tation & lo­gistics, ING Bank România, în cadrul emisiunii ZF Definim Viitorul Sustenabil, realizată în parteneriat cu ING.

Conform studiilor Băncii Mondiale, pe vii­tor marile oraşe se vor transforma în me­tropole cu zeci de milioane de locuitori şi care vor avea nevoie de sisteme smart city pentru a le gestiona corespunzător. „Pentru noi orice proiect care îmbună­tăţeşte calitatea vieţii este important. Când vorbim de smart city vorbim de un consens între administraţia care trebuie să coordo­neze proiectele de mobilitate şi partea de business care trebuie să vină cu solu­ţiile şi proiectele de implementare şi băncile care finanţează companiile care vin cu astfel de soluţii. În România sunt câteva iniţiative de proiecte de smart city dar fără cereri de astfel de finanţări“, a spus spus Adrian Humă.

Alexander Simionescu, director ge­neral, Renault Technologie Roumanie, cen­trul de cercetare şi dezvoltare al Grupului Renault, responsabil pentru gama entry şi în mod special pentru Dacia, explică faptul că o maşină trebuie să susţină evoluţia unui business so­lid şi să respecte aşteptă­rile clienţilor dar şi să rămână unul accesibil.

„Când proiectezi o maşină, proiectezi un sis­tem extrem de complex. Nu este suficient să aplici o tehnologie, ci un sistem in­terconectat ca totul să atingă echilibrul dorit. Maşinile eco încep cu energia produsă pentru acestea şi avem un proiect foarte mare pe platformele indus­triale pentru a produce energie verde. Conceptul nostru, Dacia Manifesto înseam­nă să fim în trend, dar să menţinem accesi­bilitatea. Clienţii trebuie să aibă acces la un automobil accesibil. Răspunsul nostru este o tranziţie graduală de la motoare cu ar­dere internă la electrificare“, a spus Alexander Simionescu.

Alexander Simionescu, director general, Renault Technologie Roumanie, centrul de cercetare şi dezvoltare al Grupului Renault

---

El explică faptul că soluţia Dacia pentru reducerea am­pren­tei de car­bon este tehno­logia GPL care vine cu noi avantaje şi emisii reduse fără a avea problema particulelor. „Vom merge şi pe strategia hibri­de­lor iar in 2023 vom avea primul Jogger Hybrid. În paralel trebuie să reducem greutatea maşi­nii şi implicit aşa cum reduce poluarea, vom creşte autonomia şi performanţele. Noi ne pricepem să facem maşini uşoare, iar Jogger are 1,3 tone - com­petiţia directă are 300-400 kg în plus. Este important de ştiut că la RTR avem o întrea­gă echipă care studiază mate­rialele noi şi încep noile serii de produse. Spre exemplu, toate materialele plastice vor avea 20% ma­teriale reciclate. Multe componente din maşină pot di reciclate şi reutilizate“, a spus directorul centrului de inginerie.

Centrul de Inginerie Bosch din Cluj şi-a crescut constant activităţile de dezvoltare în ultimii ani. Acesta deţine di­verse proiecte glo­ba­le şi are peste 1200 de ingi­neri care lu­crează la soluţii pentru mobilitatea vii­torului.

Birourile din Ro­mâ­nia sunt respon­sabile de proiectele de fuel cell şi ma­nagement de baterie.

„În România lucrăm pentru soluţii pe baterii pentru a dezvolta aici software-ul necesar pentru a preveni golirea bateriilor. Bateria maşinilor este conectată la cloud şi noi putem analiza utilizarea bateriei pentru fiecare maşină în parte. Aşa cum acum România importă multe maşini rulate, în viitor acestea vor fi maşini electrificate - cine cumpără o maşină electrică rulată, va putea analiza în detaliu starea bateriei. Aici producem software pentru maşini asistate şi maşini autonome, pentru a automatiza, pentru a veni cu noi soluţii pentru a opti­miza utilizarea maşinii şi reducerea emi­siilor. Pe viitor o soluţie de a reduce emisiile va fi aceea de a avea maşini autonome pe post de taxiuri“, a spus Tobias Matter, head of Bosch Engineering Center.

Centrul de Inginerie Bosch din Cluj şi-a crescut constant activităţile de dezvoltare în ultimii ani. Acesta deţine diverse proiecte globale şi are peste 1200 de ingineri care lucrează la soluţii pentru mobilitatea viitorului.

„Trendul electrificării automobilelor a accelerat. Suntem în mijlocul transformării unor componente cheie, de la servicii de mobilitate. Situaţia cum o vedem noi la Bosch este că suntem în mijlocul unei transformări de componente, transformări ale businessului de software, a tehnologiei anvelopelor şi a businessului de ciclu de viaţă al mobilităţii“, a explicat Tobias Matter.

 

Tobias Matter, head of Bosch Engineering Center

---

În cadrul Centrului de Inginerie Bosch există un ecosistem de inovaţie bine dezvoltat, bazat pe proiecte de cercetare şi inovare. Pe lângă programele globale Bosch de finanţare pentru start-up-uri interne, la care se poate aplica cu idei inovatoare din toate locaţiile Bosch, Centrul de Inginerie din România oferă programe de mentorat şi de accelerare, pentru a susţine echipele locale - de la idee de produs până la crearea de produse viabile, dar şi programe cadru de înregistare a brevetelor.

„Mişcarea dinspre o maşină deţinută de proprietar către mobilitate ca produs este transfomarea care are loc în prezent.  Sunt mai multe proiecte la care lucrăm acum. Ca Bosch noi deja suntem neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon din 2020. Decizia a îmbunătăţit deja şi amprenta de carbon a produselor noastre. Tot ce facem e o contribuţie la mediu şi societate“, a subliniat expertul Bosch.

Centrul de Inginerie Bosch joacă un rol esenţial în transformarea sectorului mobilităţii, încă de la înfiinţarea sa, în anul 2013. Datorită colaborării strânse cu alte centre de inginerie Bosch şi cu fabrica Bosch din Cluj, centrul oferă soluţii unice clienţilor din întrega lume.

„Soluţiile de mobilitate pentru viitor iau în calcul faptul că cerinţele clienţilor s-au schimbat către unele care au un impact redus asupra mediului. Maşina acum trebuie să fie verde, trebuie să fie conectată şi plăcută de condus. Acum în România contribuim la toate aceste capitole. Lucrăm spre exemplu la tehnologia de electroliză, pila de combusbilil care utilizează hidrogenul pentru a produce energie electrică, care este utilizată acum pentru camioane. Noi în România reprezentăm coloana vertebrală pentru datele necesare pentru a monitoriza şi oferi soluţii pe baza activităţii din cloud, pentru a dezvolta mai departe acest sistem“, a spus inginerul Bosch.

El a explicat faptul că mai departe preocuparea industriei tehnologice din auto o reprezintă maşina autonomă. Dacă pentru a lansa o maşină electrică un producător instalează un motor şi o baterie, pentru un automobil autonom trebuie să dezvolte „inteligenţa“ maşinii.

„Acum avem sisteme autonome de nivel patru, dar sunt sisteme-pilot. Multe regulamente trebuie realizate pentru a avea aceste maşini pe stradă. Deja în România lucrăm la posibilitatea de a realiza teste pe drumurile de aici cu maşini autonome“, a conchis Tobias Matter.