Analiză. Pagina verde. Ce sunt centrele de colectare prin aport voluntar? Peste 500 mil. euro vin din PNRR pentru amenajarea a aproape 600 de centre pentru predarea deşeurilor pe care nu le ridică firmele de salubritate

♦ Municipalităţile au început încă de anul trecut să aplice pentru a primi banii în vederea amenajării CAV-urilor ♦ La rândul lor, şi organizaţiile nonguvernamentale de mediu deja au început să se pregătească astfel încât să aibă toate datele cu privire la modul în care vor funcţiona aceste CAV-uri.

Un buget de peste 500 mil. euro este prevăzut prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru ca România să construiască 600 de centre de colectare prin aport voluntar – pe scurt, CAV-uri. Dintre acestea, minimum 250 trebuie să fie gata în următorul an, până în septembrie 2024. Acestea vor fi locuri unde ar urma să fie colectate deşeurile menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door“, adică direct de la cetăţean, şi fluxurile speciale de deşeuri.

„În conformitate cu Planurile Judeţene de Gestionare a De­şeurilor (PJGD) / Planul Municipal de Gestionare a Deşeurilor pentru Bucureşti, centrele de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, respectiv deşeuri reciclabile şi biodeşeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum şi fluxurile speciale de deşeuri – deşeuri volu­minoase, deşeuri de echipamente electrice şi electro­nice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări“, se arată în PNRR.

Centrele vor deservi comunităţi de până la 50.000 de locuitori şi vor fi amplasate la limita sau în afara unităţilor administrativ-teritoriale, urmând să preia, aşadar, deşeurile pe care nu le ridică firmele de salubritate.

„Un centru tipic de colectare prin aport voluntar poate fi compus din următoarele elemente: platformă, containere, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj (încărcător frontal multifuncţional, com­postor electric, ca­mion cu hook lift pentru transport containere, tocător deşeuri verzi, presă de balotat deşeuri reciclabile etc), spaţii administrative, utilităţi.“

Pe lângă aceste CAV-uri, ar urma să fie create şi centrele integrate de aport voluntar, de dimensiuni mai mari, localizate în apropierea a 15 aglomerări urbane mari deservind cele mai populate regiuni: Bucureşti (partea de nord) şi regiunea afiliată Ilfov, Bucureşti (partea de sud) şi regiunea afiliată Ilfov, Constanţa, Galaţi şi Brăila, Iaşi, Bacău, Craiova, Ploieşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Baia Mare, Târgu-Mureş, Buzău.

Primele 250 de CAV-uri ar trebui să fie gata până în trimestrul al treilea din 2024, urmând ca până în trimestrul al doilea din 2026 să se ajungă la 565 de astfel de centre. În ceea ce priveşte centrele integrate, cel puţin şapte trebuie să fie gata până în ultimul trimestru din 2024, iar restul până la 15 trebuie finalizate până în al doilea trimestru din 2026.

Pentru centrele de colectare prin aport voluntar, bugetul prevăzut în PNRR este de 452,2 milioane de euro, iar pentru centrele integrate, destinate aglomerărilor urbane, bugetul este de 83,7 milioane de euro.

„Am primit prin PNRR peste 500 de milioane de euro şi până în 2026 ar trebui să avem aproape 600 de centre (de colectare prin aport voluntar – n. red.) la nivel naţional, în care să avem posibilitatea să ducem toate tipurile de deşeuri – de la cele periculoase, la cele de grădină, la deşeurile din construcţii şi demolări, deşeuri textile etc. Proiectele deja au început, dar va conta foarte mult unde vor fi amplasate aceste centre, cum vor fi gestionate şi cum se va face comunicarea către cetăţean“, a spus recent Marius Costache, director general la GreenWeee şi GreenGlass, în cadrul videoconferinţei ZF/Raiffeisen Bank „Soluţii pentru colectare şi reciclare“. Companiile pe care le conduce fac parte din Green Group, un grup specializat în reciclarea deşeurilor.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost de circa 800.000 euro per CAV, din care costul aferent dotării cu utilaje şi echipamente tehnologice este de aproximativ 280.000 de euro. În prezent, cele mai multe deşeuri de construcţii de exemplu sunt transportate la depozitele pentru deşeuri municipale sau sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi a taxelor pentru depozitarea lor. Aceste CAV-uri ar fi prima încercare de ameliorare sistemică a acestei probleme la nivel naţional.

„Prin PNRR sunt prevăzute două centre integrate de aport voluntar în Capitală - Bucureşti Nord-Ilfov şi Bucureşti Sud-Ilfov. Vorbim de centre mari care vor cuprinde inclusiv staţii de concasare, staţii de tratare deşeuri textile, preluare anvelope, uleiuri uzate, deşeuri periculoase“, a spus recent Mihail Tănase, specialist comunicare pentru proiectul Harta Reciclării.

Municipalităţile au început încă de anul trecut să aplice pentru a primi banii în vederea amenajării CAV-urilor, apelurile de finanţare fiind lansate pe 22 septembrie 2022. De pildă, primăria Deva a accesat în februarie 2023 un proiect european de aproximativ 1 milion de euro pentru înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri prin aport voluntar. În primăvară, şi primăria Iaşi a accesat o finanţare de 6,6 milioane de euro pentru construirea unui centru integrat de colectare separată a deşeurilor prin aport voluntar.

„Este o nouă etapă pe care primăria municipiului Iaşi şi Salubris SA o parcurg în programul de modernizare a sistemului de colectare separată a deşeurilor, pe care îl susţinem pentru a ne alinia practicilor europene“, spunea în martie 2023 Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi.

Tot în martie, primăria Sibiu a câştigat o finanţare europeană similară pentru construirea celui de-al doilea centru de colectare separată a deşeurilor prin aport voluntar, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, după ce, în decembrie 2022, primise încă aproape 1 milion de euro pentru un prim centru de acest tip.

La rândul lor, şi organizaţiile nonguvernamentale de mediu deja au început să se pregătească astfel încât să aibă toate datele cu privire la modul în care vor funcţiona aceste CAV-uri. De pildă, ONG-ul de mediu Ecotic implementează în perioada mai-decembrie 2023 proiectul „Steps for urban mining“, finanţat prin EEA & Norway Grants cu 130.000 de euro. Proiectul are drept obiectiv transferul de know-how norvegian în operarea centrelor cu aport voluntar, precum şi în ceea ce priveşte managementul deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Operarea acestor centre va fi făcută de companiile de salubrizare contractate de autorităţile publice locale, iar angajaţii acestor companii sunt beneficiarii schimbului de experienţă facilitat de proiectul „Steps for Urban Mining“.