Economia verde în 2023: Finanţări europene şi investiţii private au prins contur în 2023 în tranziţia României către o economie circulară

♦ Atât investiţiile private, cât şi fondurile europene s-au concretizat în ultimul an în proiecte care pun România pe drumul către o economie sustenabilă. De la construcţii la energie, de la ambalaje la turism, niciun domeniu nu se poate eschiva de la noile norme de trai, aşa că, în fiecare sector din economie, se văd transformări menite să reducă impactul asupra mediului înconjurător.

 

Momentul zero pentru SGR

România a implementat, pe 30 noiembrie 2023, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), un proiect amplu care are ca scop impulsionarea colectării deşeurilor de ambalaje şi reciclarea lor. Modul în care cumpărăm băuturi  apă, răcoritoare sau alcoolice  se schimbă odată cu introducerea unei garanţii de 50 de bani la achiziţionarea fiecărui recipient. Ţintele sunt ambiţioase, scopul fiind realizarea unei rate de colectare de 90% din ambalajele de băuturi în al treilea an de funcţionare a SGR.

 

De la deşeu la energie

Irlandezii de la CRH, care produc ciment în România, au deschis, în primăvara lui 2023, la Făgăraş, o fabrică ce transformă deşeurile nereciclabile în combustibil alternativ. Numele noii facilităţi şi al companiei prin care este operată este Sapphire Energy. Investiţia, a cărei valoare nu a fost furnizată, a fost realizată exclusiv din fondurile proprii ale Romcim. Combustibilul produs la Făgăraş va fi utilizat intern, în producţia de ciment pe care Romcim o desfăşoară la fabrica din Hoghiz, judeţul Braşov.

 

Asociere multinaţională pentru reciclare

Compania austriacă Alpla Packaging România, businessul românesc Ecohelp şi firma elveţiană United Polymer Trading s-au asociat şi au deschis în 2023 o fabrică de la zero pentru reciclarea deşeurilor de PET, în Târgu-Mureş. Unitatea de producţie, cea mai modernă fabrică de procesare a fulgilor de PET reciclat din Uniunea Europeană, este prima din portofoliul Alpla pe piaţa locală, iar investiţia s-a ridicat la 7,5 milioane de euro.

 

Preocupare pentru textile

O modificare de la începutul acestui an în Legea 17/2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor specifică obligaţia autorităţilor de a asigura colectarea separată din deşeurile municipale şi a textilelor începând cu 1 ianuarie 2025. În prezent, potrivit datelor din piaţă, deşeurile textile reprezintă peste 35% din deşeurile de la groapa de gunoi. De precizat este că deşeurile textile din fibre naturale, precum bumbac, lână sau in, sunt biodegradabile, aşa că nu afectează mediul, însă deşeurile din fibre sintetice au acelaşi impact major precum plasticul.

 

Target: 600 de CAV-uri

Un buget de peste 500 mil. euro este prevăzut prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru ca România să construiască 600 de centre de colectare prin aport voluntar, pe scurt, CAV-uri. Dintre acestea, minimum 250 trebuie să fie gata până în septembrie 2024. Acestea vor fi locuri unde ar urma să fie colectate deşeurile menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, adică direct de la cetăţean, şi fluxurile speciale de deşeuri.

 

Biodeşeurile, o categorie aparte

România se pregăteşte să colecteze separat, din 2024, o nouă categorie de deşeuri, cele biodegradabile, care reprezintă cantităţile cele mai mari din cadrul gunoiului menajer, adică aproximativ 45% din deşeurile generate. Perspectivele nu sunt optimiste, după cum anticipează chiar autorităţile, infrastructura nefiind adaptată pentru această nouă categorie. Eliminarea deşeurilor biodegradabile din tomberon ar duce la scăderea cantităţii de deşeuri care ajung la groapa de gunoi, spun specialiştii din domeniu, şi ar fi un instrument util pentru obţinerea compostului, adică amestecul de deşeuri organice, vegetale şi alimentare folosit pentru fertilizarea solului. Transformarea resturilor alimentare în compost economiseşte o parte din resursele, energia şi apa folosite în producţia alimentelor.

 

Recreere în natură

Grădina Botanică din Bucureşti caută să renască, deşi cu paşi mici, fiind în căutarea unor surse de finanţare pentru a îmbunătăţi unele clădiri. După ce, în 2022, la Grădina Botanică s-au filmat unele secvenţe din serialul Wednesday, devenit extrem de popular pe Netflix, iar după difuzarea lui, mulţi oameni au venit să viziteze sera şi pădurea din apropiere, în această toamnă Grădina Botanică a reintrat pe radarul bucureştenilor şi nu numai, odată cu găzduirea expoziţiei multimedia Alice în Ţara Minunilor”. Din 2017 încoace, peste 150.000 de vizitatori au ajuns în fiecare an la grădina botanică din Capitală, aceştia fiind doar cei plătitori de bilete. Lor li se adaugă persoanele care beneficiază de gratuitate.

 

Spaţii verzi fără haos

Poliţia Locală din sectorul 1 al Capitalei a dispus închiderea temporară a unor localuri care funcţionează pe raza parcului Herăstrău din Bucureşti şi care sunt sursa tulburării liniştii publice pe timpul nopţii. Astfel, Nuba, IT Cucina, Kayo, Funky Lounge, Bar 112 şi societăţile care operau sub denumirea Grădina Monteoru au avut activitatea suspendată pentru o perioadă de 30 de zile în această toamnă în urma sesizărilor făcute de cetăţenii care locuiesc în zonă. Internauţii au comentat însă că, odată cu venirea sezonului rece, activitatea oricum era mai restrânsă în acele localuri, adevăratele probleme fiind resimţite vara, când petrecerile pare că nu se mai termină.

 

Un potenţial nevalorificat

Ţara Haţegului şi Ţinutul Buzăului sunt singurele două geoparcuri UNESCO pe care le are România, alte patru proiecte fiind aspirante la acest titlu  Oltenia de sub Munte, Carpaterra (Geoparcul Perşani), Dobrogea chimerică şi Geoparcul Munţii Gutâi (Geoparcul Minier Baia Mare). Potenţialul este însă mult mai mare şi neexploatat. Aflat în strânsă legătură cu ideea de biodiversitate şi de protejare a mediului, acest concept este o poartă deschisă pentru dezvoltarea turistică şi, prin urmare, economică a zonelor valoroase din punct de vedere natural. Scopul nu este neapărat creşterea numărului de turişti, ceea ce ar putea ameninţa biodiversitatea, ci menţinerea lor pentru o perioadă mai lungă. Specialiştii spun că ar putea exista minimum zece astfel de teritorii în România, dar că lipsesc viteza de reacţie şi implicarea.

 

Antonimul sustenabilităţii

Fenomenul de greenwashing - o etichetă pe care unele companii şi-o lipesc doar pentru a-şi crea, în ochii consumatorilor, o imagine mai curată decât au de fapt - ia tot mai multă amploare, pe măsură ce, la polul opus, şi ideea de sustenabilitate se extinde. Tradus mot-a-mot, greenwashing înseamnă spălare cu verde, adică o spălare a imaginii publice a unei companii, cu un detergent verde, care poate avea mai multe ingrediente: deformarea realităţii, omisiunea în comunicare a anumitor aspecte, exagerarea dimensiunii aspectelor pozitive, minciuna cu bună-ştiinţă, manipularea rezultatelor unor studii, audituri sau rapoarte non-financiare, folosirea imaginii persoanelor publice ca o garanţie a onestităţii în comunicarea companiei. În aproape fiecare domeniu de activitate există companii care fac greenwashing, cele mai predispuse fiind cele din sectorul de retail, FMCG şi energie.