Pagina verde. ARCwaste, o organizaţie fondată de Arctic, care se ocupă cu colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a dus la reciclat anul trecut peste 5.000 de tone de DEEE

♦ Pentru a creşte numărul de echipamente colectate, ARCwaste intenţionează să încheie parteneriate cu un număr mai mare de operatori de colectare, dar şi cu autorităţile locale, cu retaileri, operatori de salubritate şi alte organizaţii.

ARCwaste Collection, o organizaţie de transfer al responsabilităţii pro­ducătorilor de deşeuri de echipa­mente electrice şi electronice (DEEE) fondată de producătorul de profil Arctic, a colectat în 2022 peste 5.000 de tone de astfel de echipa­mente, provenite din diferite surse. Acesta a fost, de altfel, şi primul an întreg de activitate al organizaţiei.

Echipamentele au fost colectate în principal din campaniile de colectare desfăşurate la nivel local de municipalităţi, de la operatorii de salubrizare sau de colectare, prin progra­mele de schimb din retail şi de la companii, în cazul echipamentelor de tip profesional.

„Acestea sunt preluate de operatorii specializaţi în tratarea deşeurilor electrice şi electronice cu care am dezvoltat parteneriate strategice. După colectare, echipamentele sunt prelucrate în instalaţii specializate, unde sunt separate în fracţii, care pot fi ulterior reciclate sau valorificate energetic. De exemplu, fracţia feroasă poate fi trimisă în siderurgie, metalele neferoase pot fi trimise la topitoriile/ rafinăriile de neferoase, iar plasticul poate fi trimis producătorilor de articole din plastic. În cazul în care nu se poate realiza reciclarea sau valorificarea energetică, fracţiile pot fi eliminate prin incinerare sau depozitare, în mod special în cazul fracţiilor periculoase (cum ar fi agentul frigorific cu CFC din frigiderele vechi)“, spune Cătălin Gurău, director general la ARCwaste Collection.

Organizaţia a fost fondată pentru a răspunde cererii în creştere pentru o gestionare mai bună a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, din cauza impactului lor asupra mediului şi sănătăţii umane. Licenţa de operare a fost emisă de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în mai 2021.

„ARCwaste preia responsabilitatea producătorilor cu privire la gestionarea DEEE, asigurând, prin intermediul operatorilor cu care are contract, colectarea, transportul, tratarea şi reciclarea DEEE, cu atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie.“

Pentru a creşte numărul de echipamente colectate, ARCwaste intenţionează să încheie parteneriate cu un număr mai mare de operatori de colectare, dar şi cu autorităţile locale, cu retaileri, operatori de salubritate şi alte organizaţii, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri de colectare şi tratare a DEEE.

„Avem în vedere desfăşurarea de campanii de colectare la nivel local sau furnizarea de facilităţi de colectare la punctele de vânzare de produse electronice.“

Sub incidenţa activităţii ARCwaste intră atât echipamentele mari, cât şi cele mici, deoarece, mai ales, din cauza dimensiunilor lor reduse, articolele precum telefoanele mobile, periuţele de dinţi electrice, prăjitoarele de pâine şi camerele foto sunt adesea aruncate incorect şi reprezintă o proporţie semnificativă din totalul de 8% de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care sunt aruncate alături de deşeurile menajere, adică în coşurile de gunoi.

„ONU a estimat că în 2019 au fost produse peste 22 de milioane de tone de deşeuri de echipamente mici în întreaga lume. Acest volum reprezintă 40% din cele 57 de milioane de tone de deşeuri electrice şi electronice care apar la nivel global. Dacă se va menţine ritmul de creştere (de aproximativ 3% pe an), volumul va ajunge la 29 de milioane de tone până în 2030“, mai spune Cătălin Gurău.

În România, infrastructura de colectare şi reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice este deficitară. Ţinta de colectare a 65% din aceste deşeuri în România în următorii ani este mai degrabă nerealistă, ţinând cont că, până acum, pe plan local, nu au fost atinse niciodată ţintele propuse pe această categorie de deşeu, potrivit raportului „The Future of Recycling in Romania in the European Context“, realizat de compania de consultanţă Roland Berger.

„În România, se estimează că aproximativ 40% din totalul DEEE sunt colectate şi tratate corespunzător. Printre cele mai mari categorii de DEEE sunt echipamentele de uz casnic (de exemplu, frigidere, maşini de spălat), echipamentele IT şi de telecomunicaţii şi echipamentele electrice şi electronice pentru uz profesional.“

Cel mai realist scenariu este cel în care România va colecta între 50% şi 60% din deşeurile de tip DEEE până în 2026, pornind de la premisa că „presiunea reglementărilor va accelera procesele de colectare“.

„România, ca majoritatea statelor din zona central şi est-europeană, este dezavantajată de ţinta de 65% din media cantităţilor introduse pe piaţă în ultimii trei ani, pentru că este încă o piaţă nesaturată, în care există destul de multe achiziţii de primă dotare. Acest lucru înseamnă că o achiziţie a unui echipament nou nu are drept rezultat scoaterea din uz şi predarea spre reciclare a unuia vechi.“

Pe scurt, ţinta de colectare a deşeurilor e calculată în funcţie de vânzările de aparate noi, dar vânzările de aparate noi nu presupun întotdeauna scoaterea din uz a unui echipament vechi care să devină deşeu.

„În plus, România are unele dintre cele mai mari penalităţi pentru neatingerea ţintei din Uniunea Europeană. Ne confruntăm, de asemenea, şi cu o lipsă a infrastructurii municipale de colectare. Punctele municipale de colectare, care în vechile state membre ale UE aduc peste 50% din cantitatea colectată, sunt aproape inexistente în România. Înţelegem că este prevăzută înfiinţarea a 500-600 de centre de aport voluntar prin PNRR, care vor acoperi inclusiv DEEE, dar acest proces va mai dura.“

Ţinta mult prea mare în raport cu cantităţile disponibile de DEEE disponibile, coroborată cu valoarea foarte mare a penalităţii pentru neatingerea acesteia (de 4 lei/kg), creează un context ce încurajează speculaţiile şi uneori chiar fraudele, completează Cătălin Gurău.

Compania Arctic SA, care a pus bazele Fundaţiei Arctic, domină piaţa electrocasnicelor mari, producând local aparate frigorifice şi maşini de spălat în cele două fabrici din judeţul Dâmboviţa.

Astfel, în România Arctic realizează frigidere la Găeşti şi maşini de spălat la Ulmi. Acestea sunt vândute atât local, cât mai ales – peste 80% din producţie – la export. Celelalte electrocasnice mari sunt aduse din restul unităţilor de producţie ale grupului-mamă, Arcelik din Turcia.