Pagina verde. Ce fac companiile pentru a răspunde problemei schimbărilor climatice: investiţii, rapoarte de sustenabilitate, adaptări ale producţiei

♦ Pentru a face faţă provocărilor, companiile trebuie să dezvolte planuri şi alternative pentru continuitatea afacerii, să fie oricând capabile să-şi mute producţia, să dezvolte produse şi metode de fabricare mai puţin vulnerabile la fenomenele meteorologice, să integreze sau să disloce părţi mai expuse ale fluxului de producţie.

„Secetă“ a devenit cuvântul de ordine în agricultură, feno­menul afectând culturile, producţia şi, în final, businessurile fermierilor şi ale giganţilor responsabili de ceea ce ajunge pe mesele fiecăruia dintre noi.

În construcţii, nevoia stringentă de a reduce pierderile şi, în consecinţă, costurile cu energia – atât în sezonul rece, cât şi în cel din ce în ce mai cald – a dus la naşterea conceptului „nZEB“, care a devenit încet-încet o normă în piaţa imobiliară.

Cabinetele medicale contori­zează şi ele efectele tot mai frecvente ale încălzirii globale, schimbările bruşte de tempe­ratură şi fenomenele meteo­ro­logice neobişnuite neputând să treacă fără a lăsa urme în imunitatea oamenilor.

În energie, gradul mare de poluare, concomitent cu nevoia continuă de electri­citate au creat o nouă direcţie, cea a valorificării la cote maxime a resurselor na­tu­rale pentru a crea energie din surse regenerabile.

Creşterea preocupărilor cu privire la impactul schimbărilor climatice se observă şi în structura portofoliilor de credite imobiliare, creditele verzi reprezentând circa 29% din totalul fluxului de credite noi imobiliare în primele nouă luni ale anului 2023, potrivit Raportului asupra stabilităţii finan­ciare realizat de Banca Naţională a României. Dintre acestea, majoritatea sunt credite pentru locuinţe în clădiri verzi, urmate de credite pentru creşterea eficienţei energetice.

Pe scurt, niciun domeniu nu scapă de efectele schimbărilor climatice, iar cum totul este business, influenţele se văd şi în performanţele financiare.

„Tindem să percepem schimbarea climatică şi introducerea unor reglemen­tări constrângătoare ca fiind de perspectivă, şi nu de actualitate imediată. În realitate, aşa cum arată studiile Deloitte, majoritatea executivilor văd impact semnificativ în strategii şi operaţiuni în următorii trei ani“, spunea recent Alexandru Reff, country managing partner pentru Deloitte România şi Moldova, într-o opinie publicată în anuarul „Top 1.000 cele mai mari companii din România“ – ediţia 2023.

Băncile încep şi ele să-şi adapteze oferta şi disponibilitatea acordării creditelor în funcţie de impactul proiectelor asupra mediului înconju­rător, aşa că orice antreprenor sau corporaţie va trebui să înveţe să anticipeze şi să gestioneze această nouă categorie de riscuri.

Schimbările climatice sunt una dintre priorităţile de top ale celor mai multe organizaţii din lume, după cum o arată studiul Deloitte „CxO Sustainability Report 2023“, la care au participat peste 2.000 de executivi din 24 de ţări. Doar contextul economic este o problemă mai presantă, în vreme ce aspecte precum inovaţia, identificarea talentelor şi tensiunile geopolitice coboară în topul preocupărilor.

O pondere de 61% dintre respondenţi a menţionat schimbările climatice ca fiind un factor ce va avea un impact mare sau chiar foarte mare asupra strategiei lor organizaţionale în următorii trei ani. Deja din 2022 aproape nicio companie nu putea spune că nu a resimţit în niciun fel efectele acestor transformări globale, indiferent sub ce formă.

„Aproape o treime dintre respondenţi au menţionat că schimbările climatice afectează negativ angajaţii din punctul de vedere al sănătăţii fizice (37%) şi mentale (32%)“, precizează autorii cercetării.

Preocuparea pentru impactul companiilor asupra schimbărilor climatice se concretizează de ceva timp şi sub forma rapoartelor de sustena­bilitate, care, din opţionale, devin obligatorii, asigurând adesea accesul la finanţare.

Legal vorbind, în România companiile private care au, în medie, peste 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar trebuie să depună, odată cu situaţiile financiare anuale aferente, şi o raportare nefinanciară, care include informaţii precum cele privind aspectele de mediu, sociale şi de personal sau respectarea drepturilor omului.

Concret, odată pe an, companiile le solicită partenerilor lor completarea unui chestionar care cuprinde întrebări referitoare la modul în care se reflectă sustenabilitatea în activitatea respectivelor businessuri.

Cei care se uită cu atenţie în raportările de sustenabilitate sunt partenerii financiari ai companiilor, precum Bursa de Valori, băncile finanţatoare sau alţi investitori financiari. Clienţii şi investitorii vor aşadar să cunoască datele din raportările ESG, practicile de greenwashing înşelând frecvent cetăţenii în privinţa celor mai mari corporaţii din lume şi a acţiunilor lor şi, în final, în privinţa situaţiei în care se află planeta.

Preocupările companiilor se traduc în bani alocaţi pentru a se alinia noilor cerinţe.

„Şase din zece companii plănuiesc să cheltuie mai mulţi bani anul viitor faţă de acest an pentru a aborda problema schimbărilor climatice“, arată studiul EY CESA Sustainability Value.

Pentru a face faţă provocărilor, companiile trebuie să dezvolte planuri şi alternative pentru continuitatea afacerii, să fie oricând capabile să-şi mute producţia, să dezvolte produse şi metode de fabricare mai puţin vulnerabile la fenomenele meteorologice, să integreze sau să disloce părţi mai expuse ale fluxului de producţie.