Pagina verde. Cum arată statistica reciclării deşeurilor din construcţii? Puţin peste 72% s-au valorificat în 2020, spune Ministerul Mediului

♦ „Ratele de reciclare (a deşeurilor din construcţii şi demolări – n. red.) realizate de România au fost: 72,2% în 2020, 74,08% în 2019 şi 73,4% în 2018“, au spus reprezentanţii Ministerului Mediului la solicitarea ZF.

Deşeurile din construcţii, care ar putea fi foarte valoroase în proiectele de infrastructură, contribuind la o eficientizare considerabilă a costurilor, ajung în cea mai mare parte la gropile de gunoi, şi nu la reciclare, spun companiile de salubritate, ceea ce pune o frână puternică în cursa României pentru atingerea ţintelor de reciclare. Pe de altă parte, Ministerul Mediului spune că ţintele sunt atinse.

„Există fenomenul de depozitare ilegală a deşeurilor din construcţii şi demolări, care a prins o mare amploare şi care constituie peste 25-30% din gunoiul generat de locuitorii din Bucureşti şi de cei din Ilfov. În momentul de faţă, nu există nicio strategie pentru aceste deşeuri“, a spus recent Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, în cadrul videoconferinţei ZF Economia Verde, pe tema soluţiilor de colectare şi de reciclare. Pentru a da valoare acestor categorii de deşeuri, este nevoie ca ele să devină parte din proiectele de infrastructură şi să fie cuprinse în caietul de sarcini atunci când se scoate la licitaţie un tronson sau o bucată de autostradă, care permite înlocuirea pietrei sparte cu produse din demolări. „Principalul responsabil de cadrul legal este guvernul. Apoi, responsabilitatea se extinde către ministerele care se ocupă de infrastructură plus primăriile. Cadrul economic ar trebui să oblige prin contracte ca 15-20-30% din materialul folosit să fie din recuperări, din construcţii şi demolări.“

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Mediului spun că au elaborat un proiect pentru a creşte gradul de reciclare a deşeurilor din construcţii. „Suntem preocupaţi de aspectele care privesc creşterea performanţei în materie de sustenabilitate a produselor pentru construcţii şi de reducere a deşeurilor generate din acest domeniu, motiv pentru care a fost elaborat un proiect de act normativ care, împreună cu Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, poate fi promovat pe termen mediu, deoarece domeniul este complex şi necesită implicarea activă a mediului privat şi de cercetare.“

Reprezentanţii Ministerului Mediului au spus, la solicitarea ZF, că, potrivit legislaţiei, operatorii de salubrizare colectează deşeurile din construcţii şi demolări de la populaţie şi le transportă la instalaţii de reciclare/valorificare sau la depozitele zonale de deşeuri nepericuloase unde sunt folosite ca strat intermediar de susţinere pentru asigurarea stabilităţii depozitului. De folosirea lor în infrastructură nu se pune problema.

„Conform legislaţiei, toţi factorii implicaţi în managementul deşeurilor din construcţii şi demolări raportează anual datele către agenţiile pentru protecţia mediului (APM-uri) care colectează, validează şi prelucrează datele. Ulterior APM-urile trimit datele către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), unde datele sunt centralizate. Datele raportate sunt stocate în baza de date naţională pentru deşeuri de construcţii şi demolări. Informaţiile raportate se bazează pe datele raportate de generatori, operatorii de salubrizare şi de către operatorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Ratele de reciclare realizate de România au fost: 72,2% în 2020, 74,08% în 2019 şi 73,4% în 2018“, adaugă reprezentanţii ministerului.

Cu toate acestea, firmele de salubritate spun că cea mai mare parte a deşeurilor ajunge la groapa de gunoi.

„Nu există operatori de tratare care să primească deşeurile din construcţii“, a spus Sorin Veliciu, director operaţional la Romprest, în cadrul aceleiaşi videoconferinţe ZF Economia verde.

Obligaţiile privind gestionarea deşeurilor prevăd atingerea unui procent de minimum 70% de recuperare şi reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

„Obligaţia revine titularului autorizaţiei de construcţie, care trebuie să aibă un plan de gestionare a deşeurilor astfel încât să fie capabil ca la sfârşitul activităţii să demonstreze că 70% din cantitatea de deşeuri generată a fost recuperată“, a spus Cecilia Martin, comisar la Garda de Mediu.

Firmele din domeniul construcţiilor şi al reciclării spun că o soluţie pentru a ţine sub control traseul deşeurilor este reţinerea unei garanţii din partea unei firme care face o construcţie sau o demolare, iar în cazul în care nu se asigură că 70% din deşeuri sunt reciclate, să piardă acea garanţie. Pentru aceasta, există un proiect de lege de mai mulţi ani, dar nu a fost adoptat până acum. Lipsa unor sancţiuni dure face ca deşeurile – uneori chiar şi cele periculoase – să zacă nestingherite la gropile de gunoi sau pe câmp.

Tentative de a elabora o Lege a Deşeurilor din Construcţii şi Demolări (DCD) în România au fost mai multe, însă până acum niciun proiect nu a fost adoptat.