Pagina verde. Cum încearcă retailerii să lupte cu risipa alimentară? Optimizarea fluxurilor de marfă şi vânzările accelerate sunt cele mai frecvente metode

♦ Potrivit datelor Bonapp, în România se aruncă anual 5 milioane de tone de alimente, în timp ce 4,5 milioane de români se confruntă cu dificultăţi în asigurarea hranei de fiecare zi.

Sezonul sărbătorilor este prilej şi pentru apogeul risipei alimen­tare, retailerii de profil fiind deja obişnuiţi ca în această perioadă să vândă cantităţi mult mai mari de mâncare faţă de restul anului. O bună parte din aceste categorii de cumpărături ajunge însă, după doar câteva zile, la tomberoane. O familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele acasă sunt mai consistente. Cantitatea este dublă faţă de alte luni ale anului.

În aceste condiţii, dar şi în contextul necesităţii de a implementa strategii aliniate principiilor ESG, retailerii au început, de câţiva ani, să introducă în magazine procese şi promoţii prin care să limiteze cantitatea de produse alimentare care ajung la gunoi.

Carrefour a demarat în toamna anului 2022 programul Express Box, prin care fructele şi legumele ajung la raftul cu produse aflate la vânzare accelerată, ele fiind aproape de termenul de expirare, dar încă potrivite pentru consum. Preţul acestora este cu 50% mai mic faţă de valoarea lor iniţială.

Iniţiativa cuprinde în ofertă două tipuri de cutii: Express Box legume şi Express Box fructe, cu conţinut divers. Mixul de legume, respectiv fructe se face în fiecare dimineaţă în fiecare hipermarket, în funcţie de produsele disponibile. Prin urmare, componenţa fiecărei cutii poate fi diferită, iar greutatea ajunge la aproximativ două kilograme per cutie.

Francezii de la Carrefour se află acum în proces de integrare a unui alt retailer, pe care l-au cumpărat anul acesta, Cora, tranzacţia fiind recent aprobată de Consi­liul Concurenţei. Anul trecut, în contextul unei videoconferinţe ZF Economia verde pe tema risipei alimentare, Anca Popescu, director CSR în cadrul Cora România, spunea că una dintre cauzele cantităţilor mari de mâncare de la coşul de gunoi este forma de ambalare de tip family pack, care îi face pe clienţi să cumpere cantităţi mari de alimente, pe care însă nu reuşesc să le consume până la expirarea valabilităţii. Ea punea obiceiul achiziţionării acestor volu­me mari pe seama experienţei generaţiilor care au trăit intens perioada comunistă.

La nivelul Cora România, programul de reducere a risipei alimentare prevede mai multă atenţie în ceea ce priveşte fluxul de aprovizionare şi o mai mare pre­dictabilitate a achiziţiei produselor.

Cora lucrează cu ideea de vânzări accelerate, pentru a preveni aruncarea produselor şi pentru a identifica momentul-cheie în care să poată oferi consumatorului produsul la un preţ avantajos, astfel încât să reducă risipa alimentară. Astfel, în magazinele Cora, există o zonă unde sunt prezente produsele din această categorie. De asemenea, Cora România s-a înscris pe diverse aplicaţii care vând produse aflate aproape de data expirării la preţuri mai reduse, ele fiind în continuare potrivite pentru a fi consumate.

Strategii antirisipă a adoptat şi retailerul Mega Image, printre măsurile de la nivelul acestei reţele regăsindu-se optimizarea sortimentaţiei şi a comenzilor din departamentele cu produse proaspete, eficientizarea programului de coacere pentru patiserie şi promoţii prin vânzare accelerată. O anumită cantitate de produse este donată către cantine sociale.

Pentru Kaufland, reţea activă pe segmentul hipermarketurilor cu preţuri mici, lupta antirisipă se duce prin sisteme care anunţă când termenul unui produs se apropie de expirare. Angajaţii identifică lotul, mizează pe expunere suplimentară şi pe o reducere a preţului din timp, comunicând că de fapt că gustul şi calitatea nu se schimbă.

„Prevenim risipa alimentară printr-o serie de măsuri, cum ar fi o estimare cât mai precisă a cantităţilor necesare în funcţie de cererea clienţilor, dar şi de diferitele momente ale anului, cooperarea cu ONG-uri, reduceri de preţ graduale pentru produsele cu termen de valabilitate mai scurt şi campanii de informare în rândul consumatorilor. Prevenim stocurile în exces, unul dintre factorii clasici ce pot genera risipa de alimente atât la nivel de retail, cât şi în gospodării“, spun reprezentanţii Kaufland România.

Ei precizează că, anul acesta, aproximativ 1,4% din volumul total de produse s-a comercializat prin procesul de vânzare accelerată.

Jucătorii din industria alimentară care produc alimente perisabile spun că percepţia consumatorilor asupra termenului de valabilitate a produselor alimentare ar trebui ajustată astfel încât acestea să nu ajungă neapărat la coşul de gunoi în ziua expirării, pentru că unele mai pot fi consumate şi câteva zile după aceea.

 

Antirisipă de pe telefon

În spiritul reducerii risipei alimentare funcţionează şi start-upul Bonapp.eco, o aplicaţie care conectează furnizorii de produse alimentare cu consumatorii. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 50-80%. Businessul a fost fondat de antreprenorii Grégoire Vigroux, Diego Roy de Lachaise şi Luka Zivkovic în noiembrie 2021. De la lansare, aplicaţia a înregistrat 200.000 de descărcări şi a vândut peste 200.000 de pachete alimentare în Bucureşti şi Cluj-Napoca, sumă ce reprezintă un total de 100 de tone de alimente salvate, 10 tone dintre acestea fiind revendicate de utilizatorii aplicaţiei doar în luna septembrie. Potrivit datelor Bonapp, în România, se aruncă anual 5 milioane de tone de alimente, în timp ce 4,5 milioane de români se confruntă cu dificultăţi în asigurarea hranei de fiecare zi. Risipa alimentară înseamnă o pierdere economică pentru comerciant şi producător, o irosire de oportunităţi pentru consumator, dar şi un risc major pentru mediul înconjurător.

Alimentele aruncate în depozitele de gunoi generează prin descompunere cantităţi mari de dioxid de carbon. Risipa de alimente generează 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial.

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare reglementează măsurile de prevenire a risipei de alimente pe întreg lanţul agroalimentar şi se adresează operatorilor economici din cadrul fiecărei verigi a acestuia. Potrivit datelor Eurostat, europenii au aruncat la gunoi 127 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor în 2020. Cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării. Astfel, gospodăriile din UE au generat mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii în lanţurile de aprovizionare cu alimente.

 

Metode de salvare

Strategia antirisipă alimentară este aplicată şi de comercianţii online, Freshful fiind un astfel de exemplu. Potrivit celor mai recente date, mai mult de jumătate dintre clienţii hipermarketului online accesează secţiunea „Save Me“,  cu produse cu preţ redus, aflate mai aproape de data expirării, înainte de a plasa o comandă. Acolo se găsesc zilnic câteva zeci de produse ale căror reduceri pot ajunge şi la 80%, rubrica fiind foarte dinamică, cu alimente care apar şi dispar rapid. În final, cam 15% din comenzi au cel puţin un produs din zona „Save Me“, spunea în urmă cu câteva luni Andrei Popescu, CEO al Freshful.

Importanţa reducerii risipei este cu atât mai importantă în contextul în care inflaţia a dus la majorarea puternică a preţului alimentelor în ultimul an. În acest context, la 1 august 2023 guvernul a introdus o limită de maximum 5% a adaosului comercial pentru ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui şi carne de vită care sunt importate vrac şi care nu sunt procesate în România.

Mai mult, şi pentru retaileri a arunca la gunoi alimente este o măsură care implică cheltuieli suplimentare de salubritate, care se alătură celor de achiziţie, manipulare, transport şi expunere la raft.

Lidl, Profi şi Penny sunt alţi retaileri care declară că aplică măsuri antirisipă alimentară în magazinele lor.

„Reducerea preţurilor la produsele care se apropie de termenul de valabilitate face parte din strategia noastră de combatere a risipei alimentare. Aplicăm aceste reduceri atât la produsele alimentare, cât şi la cele nealimentare, în toate magazinele din ţară. Vedem succesul acestei tactici prin faptul că avem cantităţi din ce în ce mai reduse ale produselor care ajung la distrugere de către firme autorizate în acest sens“, spun reprezentanţii Lidl România.

Acestei măsuri i se adaugă monitorizarea stocurilor de produse şi optimizarea acestora în acord cu cererea din partea clienţilor, evitarea supraproducţiei la produsele marcă proprie şi parteneriatul cu Reţeaua Băncilor pentru Alimente.

„Am început să implementăm această măsură (preţuri reduse la produsele aproape de expirare – n. red.) încă de când am intrat pe piaţa din România. Iar de-a lungul timpului ne-am uitat la cum o putem extinde la mai multe categorii de produse, aşa că, începând cu 2020, am extins măsura şi la o parte din produsele de brutărie (cu excepţia articolelor in-and-out, a produselor cu glazură sau umplutură şi a covrigilor).“ În această categorie sunt disponibile şi produse de îngrijire şi cosmetice, produse refrigerate precum salamuri, brânzeturi, lapte sau alte produse semipreparate, carne proaspătă, produse congelate sau produse din sortiment uscat, excepţie făcând mâncarea pentru bebeluşi, cafea, băuturi spirtoase, vinuri sau ţigări.

„Clienţii sunt receptivi la iniţiativa antirisipă şi chiar vedem o evoluţie ascendentă a acestei tendinţe de consum de la un an la altul.“

În prezent, 1% din totalul produselor vândute de Lidl ajunge să primească un preţ redus.

Penny România, retailer cu profil discount deţinut de grupul german Rewe, spune că utilizează tehnologii moderne de prognoză şi implementează sisteme automate de comandă pentru a evita risipa alimentară.

„Implementăm strategia de vânzare accelerată de câţiva ani de zile şi an de an venim cu noi soluţii. Un exemplu în acest sens este parteneriatul cu aplicaţia bonapp.eco, început în 2021, care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare conectând consumatorii cu retaileri care oferă produse alimentare apropiate de data de expirare. De asemenea, pentru alimentele care ajung la raft, am creat un sistem de reduceri oferite doar în magazin pentru produsele în surplus sau care se apropie de termenul limită de valabilitate. În 2022, am extins categoriile de marfă pentru care oferim reduceri atunci când produsele se află în prag de expirare. De asemenea, am introdus ´happy hourª pentru produsele bake-off şi am crescut la 40% (de la 30%) procentul de discount pentru vânzarea accelerată, pentru o perioadă de testare“, spun reprezentanţii Penny România.

Referitor la parteneriatul cu bonapp.eco, în 2022, s-au înregistrat 795 de vizite ale utilizatorilor aplicaţiei în magazinele Penny, 328 de clienţi au cumpărat produsele reduse prin această iniţiativă, s-au vândut 803 pachete (peste 4.000 de produse), s-au salvat aproape două tone de mâncare.

„Plănuim să extindem parteneriatul cu bonapp.eco şi în alte magazine din Bucureşti şi Cluj.“