Pagina verde. Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, se ocupă de reforma pădurilor din Republica Moldova

♦ Prima acţiune este elaborarea şi adoptarea noului Cod silvic, precedentul fiind din 1996 ♦ Alte proiecte sunt modernizarea monitorizării pădurilor, trasabilitatea lemnului, precum şi retehnologizarea Moldsilva şi digitalizarea.

Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, a preluat rolul de responsabil pentru implementarea reformei forestiere în Republica Moldova.

„Mi-au trebuit două luni ca să înţeleg în detaliu cum funcţionează domeniul forestier în Moldova şi cum poate fi adus la nivelul european. «În detaliu» înseamnă cu toate aspectele bune şi rele. Moldova are nevoie de păduri noi şi de perdele forestiere. Sursele de apă potabilă de calitate sunt rare. Irigarea terenurilor agricole cu apa din subteran, din cauza conţinutului mare de săruri, distruge treptat şi ireversibil bonitatea terenurilor, drept pentru care, în majoritatea cazurilor, irigaţiile cu apă din surse subterane e interzisă. Mai mult, foarte multe terenuri cu plantaţii de viţă-de-vie şi nuci au fost abandonate, iar terenurile sunt erodate cu fiecare an“, descrie Octavian Berceanu situaţia din Republica Moldova.

Dacă media Uniunii Europene a suprafeţei totale acoperite cu păduri este de 43%, adaugă el, în Moldova ponderea este între 12% şi 15%. În ceea ce priveşte România, aici suprafaţa împădurită din totalul teritoriului reprezintă 27%.

„Ca să ajungem la «misiune îndeplinită», cu 150.000 de hectare plantate şi silvicultură pentru anii 2030, e obligatoriu să regândim întreg domeniul forestier. Împreună cu colegii moldoveni, aducem legislaţia în parametrii directivelor europene. Reconsiderăm funcţionarea şi eficienţa instituţiilor, împădurirea Moldovei, accesibilizarea pieţei lemnului şi a serviciilor silvice pentru companiile private“, mai spune Octavian Berceanu.

Prima acţiune este elaborarea şi adoptarea noului Cod Silvic, precedentul fiind din 1996. Primul proiect este Programul Naţional de Extindere şi Reabilitare a Pădurilor PNERP, constând în plantarea a 145.000 de hectare de păduri în următorii cinci ani.

„Ca să plantezi această suprafaţă, ai nevoie de o planificare riguroasă, de o platformă de evidenţă a datelor, adică digitalizare, de seminţe pentru pepinierele silvice, de pepiniere silvice automatizate care să producă peste 800 de milioane de puieţi, de utilaje performante care să pregătească zeci de mii de terenuri şi să înlocuiască forţa de muncă greu de găsit.“

În Republica Moldova, 99% dintre păduri sunt deţinute de stat, administrate prin Moldsilva sau prin primării.

„Dacă ne uităm atent, resursa lemn e folosită aproape 90% ca lemn de foc. Or, când o resursă merge direct în sobă, fără să genereze locuri de muncă în industrie, valoare adăugată şi venituri către bugetul de stat, înseamnă că managementul ei este în contrasens cu economia de piaţă. Un proiect este deschiderea pieţei serviciilor private în domeniul forestier şi dezvoltarea industriei lemnului, aflată sub cea din România anilor 1990-2000.“

Alte proiecte sunt modernizarea monitorizării pădurilor, trasabilitatea lemnului, precum şi retehnologizarea Moldsilva şi digitalizarea.

„Moldova este cât o treime din Transilvania. Proiectul de împădurire are în vedere o suprafaţă echivalentă judeţului Ilfov. România şi-a propus să împădurească 57.000 de hectare, Moldova ñ 145.000 de hectare. Avantajul substanţial este că, în Moldova, suprafeţele sunt oferite de primării şi nu sunt lăsate la voia sau nevoia proprietarilor privaţi de terenuri, aşa cum se întâmplă în România.“

La fel ca în Moldova, şi în România sectorul forestier este tributar unui sistem învechit, crede Octavian Berceanu.