Pagina verde. „Preţurile noastre sunt cu 65% mai mici decât preţul de lansare al produselor noi“. Klap, o companie care vinde telefoane şi laptopuri recondiţionate, vrea să ajungă la venituri de 20 mil. lei în 2023

♦ Schimbarea mentalităţii cumpărătorilor şi încurajarea acestora să aleagă opţiuni mai sustenabile au fost, până acum, unele dintre cele mai mari provocări pentru gestionarea businessului Klap.

Startup-ul local Klap, care colectează, recondiţionează, reutilizează şi ajută la reciclarea telefoanelor mobile, a tabletelor, a laptopurilor şi a accesoriilor acestora, spune că vede potenţial în piaţa locală în ceea ce priveşte apetitul pentru achiziţia de echipamente recondiţionate. Compania a comercializat peste 76.000 de produse recondiţionate de la înfiinţarea sa, în 2019, până astăzi.

„Interesul pentru telefoanele recondiţionate este într-o creştere continuă, reflectând o schimbare de mentalitate către consumul responsabil şi durabil. Suntem încrezători că există un potenţial de creştere semnificativ în acest domeniu“, spune Cristi David, fondator & CEO al Klap.

Povestea Klap.ro a început în 2019, când Cristian David a fondat compania, adresându-se segmentului B2B. Ulterior, din primăvara anului 2022, Klap.ro s-a îndreptat şi către zona de eCommerce.

„Startup-ul a furnizat telefoane, laptopuri şi tablete recondiţionate unui număr de peste 3.000 de companii din România, dar şi din străinătate. Klap este prezent, prin diverşi parteneri, în Germania, Marea Britanie, Franţa, Suedia şi Norvegia.“

În 2022, Klap a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ zece milioane de lei, iar pentru 2023 antreprenorul şi-a propus dublarea acestui rezultat şi depăşirea pragului de 60.000 de unităţi recondiţionate într-un singur an. Clienţii care cumpără de la Klap telefoane şi laptopuri recondiţionate sunt atât companii mari, cât şi consumatori individuali.

Klap cumpără de la persoane fizice sau juridice telefoane mobile, laptopuri sau tablete pe care le recondiţionează şi apoi le pune la vânzare. În cazul persoanelor fizice, acestea pot intra pe site-ul Klap.ro şi pot face o evaluare a dispozitivului pe care vor să îl vândă, iar de partea de transport, recondiţionare, livrare către cumpărător şi plata către vânzător se ocupă compania.

„Klap.ro oferă o gamă largă de produse recondiţionate, de la telefoane mobile la laptopuri şi tablete. În plus, oferim servicii suplimentare precum finanţare, garanţie de 24 de luni (inclusiv pentru persoanele juridice), asigurare, transport gratuit şi service. Preţurile noastre sunt cu 65% mai mici decât preţul de lansare al produselor noi“, mai spune Cristi David.

Schimbarea mentaliţii cumpărătorilor şi încurajarea acestora să aleagă opţiuni mai sustenabile au fost, până acum, unele dintre cel mai mari provocări pentru gestionarea businessului Klap, adaugă el.

„Această călătorie antreprenorială ne-a demonstrat însă că există o cerere reală pentru o alternativă mai durabilă şi mai responsabilă în lumea tehnologiei.“

Planurile de dezvoltare ale Klap vin în contextul în care România trebuie să atingă o ţintă de colectare a 65% din deşeurile care reprezintă echipamente electrice şi electronice (DEEE) în România în următorii ani, însă, potrivit consultanţilor din domeniu, cel mai realist scenariu este cel în care România va colecta între 50% şi 60% din deşeurile de tip DEEE până în 2026, pornind de la premisa că presiunea reglementărilor va accelera procesele de colectare. În 2021, rata estimată de colectare a DEEE în România a fost cuprinsă între 30% şi 40%, în anul anterior fiind înregistrată o rată de colectare de 38%. Reciclarea acestor tipuri de obiecte este cu atât mai importantă cu cât cele mai valoroase materiale care se găsesc în acestea – plastic, aluminiu, cupru, fier – au înregistrat vârfuri de preţ în 2022.

Potrivit unui studiu realizat de Ecotic, o organizaţie de transfer al responsabilităţii producătorilor de echipamente electrice, 10,5% din echipamentele electronice şi electrocasnice de mici dimensiuni sunt păstrate în casele românilor chiar dacă sunt nefolosite sau stricate. În alte ţări europene, procentele sunt mai ridicate: Italia (29%), Olanda (17%), Marea Britanie (14%) şi Slovenia (12%). În cifre exacte, cele 10,5% sunt cuantificate în 17.000 de tone. O treime din acestea sunt nefuncţionale şi chiar şi în acest context doar 8% din români au gânduri viitoare de debarasare, iar 42% declară că le vor păstra în continuare.