Pagina verde. România trebuie să colecteze separat, din 2024, o nouă categorie de deşeuri, cele biodegradabile. Cât de pregătiţi suntem?

♦ „Fără recipiente, fără o colectare integrată şi fără operatori pe tot lanţul circulaţiei deşeurilor din momentul în care ajung într-un recipient şi până la reciclare, nu vom rezolva nimic“, spune Sorin Veliciu, director operaţional la Romprest ♦ La nivel naţional, cantitatea anuală de deşeuri este de peste 6 milioane de tone, din care aproximativ jumătate reprezintă biodeşeuri, restul fiind deşeuri reciclabile.

Plastic, hârtie-carton, sticlă, metal – ne-am obişnuit deja cu această separare la tomberoane, la ghenele blocurilor şi, deşi de multe ori gradul de scepticism când vine vorba de traseul pe care îl iau aceste deşeuri colectate separat este mare, această diferenţiere a intrat cumva în rutină. De anul viitor însă, acestor categorii de deşeuri ar urma să li se adauge încă una: cea a biodeşeurilor.

„În momentul de faţă, sistemul cuprinde patru fracţii. Din 2024 urmează să fie obligatorie colectarea fracţiilor biodegradabile, care reprezintă cantităţile cele mai mari din cadrul gunoiului menajer, adică undeva la 45% din deşeurile generate“, a spus recent Dragoş Iordache, director general la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în municipiul Bucureşti, în cadrul videoconferinţei ZF Economia verde „Soluţii pentru colectare şi reciclare“.

Cât de pregătită este însă România pentru colectarea celei de-a cincea fracţii? Perspectivele nu sunt optimiste, după cum anticipează chiar autorităţile.

„Cred că până în 2024 nu vom ajunge să colectăm separat biodeşeurile în Bucureşti. O soluţie ar fi ca pe palierele de la fiecare etaj al blocului să punem recipiente de colectare separată, iar în ghenă să se arunce exclusiv rezidualul. Dar pentru a putea asigura un astfel de sistem, trebuie să existe o monitorizare constantă“, a spus Cecilia Martin, comisar la Garda de Mediu.

Dragoş Iordache de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomu­nitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale spune că există mai multe proiecte în lucru în Bucureşti în acest sens, unul dintre cele mai avansate fiind în sectorul 6, unde primăria are în plan construirea a 886 de zone de colectare cu cinci fracţii, dintre care una este pentru această nouă categorie, a deşeurilor biodegradabile.

Eliminarea deşeurilor biode­gra­dabile din tomberon ar duce la scăderea cantităţii de deşeuri care ajung la groapa de gunoi, spun specialiştii din domeniu, şi ar fi un instrument util pentru obţinerea compostului, adică amestecul de deşeuri organice, vegetale şi alimentare folosit pentru fertili­zarea solului. Transformarea resturilor alimentare în compost economiseşte o parte din resur­sele, energia şi apa folosite în producţia alimentelor.

„În sectorul 1, deşeurile biode­gradabile ajung la depozitare, adică la groapa de gunoi. Când vrei să colectezi separat, trebuie să te asiguri că există şi operatori de salubritate care să gestioneze valorificarea energetică şi reciclarea deşeu­rilor“, a spus Sorin Veliciu, director operaţional la Romprest, compania care furnizează servicii de salubritate în sectorul 1 din Bucureşti.

El completează că, în general, operatorii de salubritate colec­tează deşeurile pe coduri sepa­rate, însă de multe ori acestea nu au unde să ajungă în final pentru a fi valorificate, aşa că destinaţia este tot groapa de gunoi.

„Fără recipiente, fără o colectare integrată şi fără operatori pe tot lanţul circulaţiei deşeurilor din momentul în care ajung într-un recipient şi până la reciclare, nu vom rezolva nimic“, a completat Sorin Veliciu.

Pe acest lanţ, un rol foarte important îl are infrastructura de colectare, care necesită bugete alocate pentru investiţii.

„Avem acces la finanţare. În schimb, în zona de tratare a deşeurilor, cu staţiile de sortare automate, compostoare sau digestoare, suntem mult în urma colectării, oricât de slab ar sta colectarea“, a spus şi Dan Pascu, director general Retim Ecologic Service, parte din RER Ecologic Group.

Potrivit lui Dragoş Iordache de la ADI Bucureşti, Capitala generează lunar peste 60.000 de tone de deşeuri, cu fluctuaţii de la o lună la alta, ducând la un total de circa 800.000 de tone pe an din toate fluxurile, în toate sectoarele. La nivel naţional, cantitatea anuală de deşeuri este de peste 6 milioane de tone, din care aproximativ jumătate reprezintă biodeşeurile, restul fiind deşeuri reciclabile.

„Din acest total, fracţia biodegradabilă se poate inertiza, se poate usca pentru compost“, a spus el.

Deşeurile biodegradabile – resturile alimentare sau de grădină – se descompun prin procese naturale. Ele se pot „recicla“ prin compostare, dar pot fi transformate şi în biogaz, prin digestie anaerobă. Recuperarea acestora nu este însă uşoară. Este nevoie de o colectare separată corectă şi atentă pentru a fi transformate în compost necontaminat, se arată pe site-ul proiectului Harta Reciclării.

„Containerul de colectare a deşeurilor biodegradabile ar trebui să fie diferit de celelalte. La fel şi maşina care ridică această fracţie. Deşeurile biodegradabile ar trebui duse la o staţie de compostare. Opţional, ele ar putea fi tratate prin intermediul unui biodigestor, care produce biogaz. În prezent, doar câteva judeţe din România colectează separat deşeurile biodegradabile. În schimb, deşi este responsabil pentru generarea a 20% din deşeurile din România, Bucureştiul nu are nicio staţie de compostare autorizată“, potrivit aceleiaşi surse.

Singurele puncte de compostare din Bucureşti sunt cele operate de iniţiativele comunitare, precum Livada comunitară urbană sau Grădina Molcom, unde cetăţenii pot duce deşeuri biodegradabile în vederea valorificării lor.

„Cei aproximativ 30 de voluntari cetăţeni implicaţi pe durata primelor opt luni de la iniţierea proiectului Livada Comunitară Urbană au salvat de la gropile de gunoi peste o tonă de resturi vegetale din bucătărie, prin compostare în cadrul ministaţiei din livadă“, spunea, în toamna anului trecut, Gabriela Iordan, fondatoarea organizaţiei Livada comunitară urbană, un concept susţinut de Fundaţia Comunitară Bucureşti.

 

Ce sunt biodeşeurile sau deşeurile biodegradabile?

„În general, biodeşeurile sunt considerate deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeuri alimentare sau provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazinele de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare, precum şi produse animaliere.“

Exemple: resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea cafelei sau a ceaiului, praf de la curăţarea locuinţei, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi de flori, dejecţii de animale erbivore şi de la păsări de curte, resturi de hârtie şi de carton mărunţite, aşchii şi rumeguş de lemn, coceni de porumb, coji de nuci şi de alune, coji de ouă mărunţite şi fibre naturale (lână, bumbac etc.).

Toate aceste deşeuri se pot transforma în îngrăşământ natural pentru ghivece cu flori, grădină sau livadă în câteva săptămâni.

Sursa: www.afm.ro (Administraţia Fondului pentru Mediu)

 

Ce spune legea?

Potrivit art. 33 din Ordonanţa de urgenţă 92/2021 privind regimul deşeurilor, „autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora (...) trebuie ca până la 31 decembrie 2023 să organizeze colectarea separată şi reciclarea la sursă a biodeşeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deşeuri“.