Pagina verde. Total Waste Recycling, o companie care reciclează echipamente electrice şi electronice, voia să facă o a treia fabrică în România cu ajutor de stat, dar a fost respinsă. „Probabil vom mai încerca prin PNRR“

♦ „În prezent, avem două fabrici de reciclare DEEE (echipamente electrice şi electronice – n. red.), la Jilava (jud. Ilfov) şi Apahida (jud. Cluj)“, a spus Mihail Roşca, proprietarul companiei.

Total Waste Recycling, o companie cu activitate în domeniul reciclării, care a fost respinsă din rândul dosarelor acceptate pentru ajutor de stat, avea în plan să facă o fabrică de reciclare în Călăraşi dacă ar fi primit contribuţia financiară din partea statului.

„Doream să realizăm o investiţie de peste 10 mi­lioane de euro într-o fabrică de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice în judeţul Călăraşi. Nu am reuşit să adunăm 100 de puncte din cauza valorii mai mici a investiţiei şi a numărului de angajaţi noi. Probabil vom mai încerca prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - n. red.)“, a spus Mihail Roşca, proprietarul companiei, la solicitarea ZF.

Conform datelor obţinute de la companiile care au depus proiecte pentru ajutor de stat, pentru a primi punctaj maxim, valoarea investiţiei trebuia să depăşească pragul de 20 de milioane de euro (100 mil. lei).

Total Waste Recycling a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 15,4 milioane de lei, în creştere cu 63% faţă de anul precedent, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a fost puţin peste 3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi în 2021 a fost 64.

„În prezent, avem două fabrici de reciclare DEEE (echipamente electrice şi electronice – n. red.), la Jilava (jud. Ilfov) şi Apahida (jud. Cluj)“, a mai spus Mihail Roşca.

Investiţia planificată de Total Waste Recycling vine în contextul în care infrastructura de colectare şi reciclare a deşerilor de echipamente electrice şi electronice este oricum deficitară în România. Ţinta de colectare a 65% din aceste deşeuri în România în următorii ani este mai degrabă nerealistă, ţinând cont că, până acum, pe plan local, nu au fost atinse niciodată ţintele propuse pe această categorie de deşeu, este o remarcă din raportul „The Future of Recycling in Romania in the European Context“, realizat de compania de consultanţă Roland Berger. Cel mai realist scenariu este cel în care România va colecta între 50% şi 60% din deşeurile de tip DEEE până în 2026, pornind de la premisa că „presiunea reglementărilor va accelera procesele de colectare“. Tocmai de aceea, susţinerea unei astfel de investiţii prin ajutor de stat ar fi putut fi oportună pentru impulsionarea dezvoltării acestui segment de piaţă.

Potrivit unei analize ZF, companiile din industria prelucrătoare au pus pe masă proiecte de investiţii în România în valoare de aproape 1 mld. euro, conform calculelor ZF pe baza datelor existente. Mai exact, un total de 97 de proiecte de investiţii au ajuns pe masa Ministerului Economiei pentru a fi susţinute cu ajutor de stat. Dintre acestea, doar opt au fost selectate pentru a primi sprijin financiar, în timp ce alte aproape 90 au rămas pe dinafară.

Chimcomplex, producătorii de ambalaje Promateris şi Exonia, Liberty Galaţi sau Tenaris Zalău nu s-au calificat pentru ajutor de stat pentru industrie, deşi sunt companii cu istoric în spate şi cu rezultate financiare considerabile. Cele opt firme care au câştigat ajutoarele de stat însă au în total 15 angajaţi, iar două dintre ele nu au niciun angajat.