ZF Economia verde. Constantin Damov, Green Group: Reciclarea nu este cealaltă groapă de gunoi, ci o industrie care foloseşte ca materie primă deşeuri

Rata de colectare separată a deşeurilor rămâne o problemă în România, ţară unde acest indicator este de 11,5%, la coada clasamentului ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Taxarea pe cantitatea de deşeuri pe care o generează fiecare cetăţean, refuzarea produselor care vin supraambalate, revenirea la achiziţiile vrac sunt câteva dintre schimbările pe care fiecare român ar trebui să le facă pentru ca România să facă paşi înainte atunci când vine vorba de reciclare.

„Un alt mecanism ar putea fi taxa la groapă, care, la noi, este la nivelul cel mai mic din Europa. La noi, groapa devine mai atrac­tivă decât orice formă de reciclare. Pro­du­cătorii trebuie să răspundă de produsele lor şi după ce ele îşi încetează perioada de utilizare. Astăzi, însă, costurile sunt suportate de primării, care au foarte puţină expertiză”, a spus Constantin Damov, preşedintele Green Group, la emisiunea online ZF Economia verde.

Green Group este un business din care fac parte mai multe companii specializate în reciclare, iar bazele sale au fost puse în 2002, într-un moment în care rata de colectare separată a deşeurilor era zero.

„Direcţiile noastre de reciclat sunt electronice, sticlă şi PET. Avem o capacitate de 350.000 de tone pe an de deşeuri reciclate. Am început să jucăm zonal, am deschis fabrici în Slovacia şi Lituania, replicând modelul din România. Ne gândim să creştem atât naţional, cât şi regional, dublându-ne sau triplându-ne activitatea în anii care vor veni”, a mai spus Constantin Damov.

În România, grupul are şapte fabrici de reciclat, la Buzău, Urziceni, Popeşti-Leordeni, Iaşi şi Câmpia Turzii, cele mai multe fiind în Buzău, unde Green Group are un parc de reciclare. „PET-ul rămâne perla coroanei, reuşim să obţinem un produs reciclat finit de valoare mai mare decât a fost produsul iniţial. Facem o reciclare superioară. Pentru asta avem însă nevoie de material, de deşeuri, care trebuie colectate separat. Reciclarea nu este cealaltă groapă de gunoi, ci este o industrie care foloseşte, ca materie primă, deşeuri, dar care trebuie să fie necontaminate, curate, pentru a le putea transforma în obiecte noi.”

Astăzi, în România, doar 5% din deşeurile colectate din localităţi ajung să se transforme în materiale reciclate, potrivit datelor Green Group. De partea cealaltă, reciclatorii au probleme cu cantităţile de materiale, fiind forţaţi să recurgă la deşeuri din alte ţări.

„Cererea de carton a crescut foarte mult în ultimul an, în contextul cumpărăturilor online, dar cartonul nu se colectează în cantităţi suficiente. Aşa că apar importuri din ţările din jurul nostru. Noi, în calitate de consumatori, ar trebui să refuzăm anumite produse atunci când ele vin în ambalaje care nu sunt conforme, produse hiperambalate“.

„Marketingul nu a ţinut niciodată cont de sustenabilitate şi ne-a transformat într-un consumator iresponsabil.”

Rata de colectare separată a deşeurilor rămâne o problemă în România, ţară unde acest indicator este de 11,5%, la coada clasamentului ţărilor membre ale Uniunii Europene.

„Nu există infrastructură. Vrem să colectăm separat, dar întrebarea este unde. Ar trebui să existe staţii de sortare de carton, de plastic, de sticlă, pentru a face fluxuri care să nu se intersecteze între ele.”

Ţările nordice sunt un etalon al Europei din punctul de vedere al reciclării. Ele duc sub 1% la groapa de gunoi şi au o rată a reciclării spre 60%. Germania, Olanda şi Belgia au de asemenea rate foarte mari de reciclare, însă rata scade mergând spre sudul Europei.

„La nivelul noii generaţii este însă o dinamică extraordinară, văd o preocupare pentru reciclare cum nu a mai fost niciodată. Economia circulară va fi un vector de creştere surprinzător, alături de IT”, a mai spus Constantin Damov.