Economia verde

ZF Economia Verde. Diana Culescu, Asociaţia Peisagiştilor: Accesul la spaţiu verde este un drept garantat zi de zi, nu doar o dată la câteva weekenduri. Parcurile trebuie să fie accesibile. În Bucureşti, cel mai bine ca suprafaţă de spaţii verzi stă sectorul 1

22.10.2021, 00:05 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Sectoarele din partea sudică a oraşului beneficiază de cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde.

Prioritatea administraţiilor loca­le în materie de spaţii verzi, ţinând cont de situaţia actuală, ar trebui să fie păs­trarea în condiţii bune a celor care exis­tă deja şi abia apoi să se con­cen­tre­ze pe noi zone înverzite.

„În primul rând, este important să ne orien­tăm spre a păs­tra în condiţii bune ce avem deja. Noile plantări nu prea mai re­zis­tă şi, din acest motiv, la nivel in­ter­na­ţional, toată lumea se concen­trea­ză pe a păstra ceea ce există, fapt ce pre­su­pune o gestionare adec­vată. O altă abor­dare este să vedem unde vrem să ne în­drep­­tăm. De exem­plu, stra­tegia ver­de a Bu­cu­reş­­tiului ar trebui să ne spu­nă un­de se pot dez­volta «pocket park-uri» (par­­curi de bu­zu­nar, ac­ce­­sibile - trad.) sau parcuri de mari di­men­­siuni. O a treia abordare este să înţe­legem ce se mai poa­te face şi ce nu se mai poate face având în vedere schimbările cli­­matice“, a spus Diana Culescu, pre­şe­din­tele Aso­cia­ţiei Peisagiştilor din Ro­mâ­nia, la emisiunea online ZF Economia verde.

Bucureştiul nu ştie cum stă la capitolul spaţiilor verzi, deoarece nu are un registru verde, un instrument cerut de Legea 24 încă din 2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Legea cerea, de asemenea, oraşelor să facă strategia spaţiilor verzi, adică să spună unde ar mai putea să se dezvolte reţeaua verde a oraşului.

Bucureştiul nu a avut însă niciodată o astfel de strategie, aşadar toată lumea se concentrează pe a reamenaja spaţiile verzi care există deja şi de foarte puţine ori se vorbeşte despre a face spaţii verzi noi.

„Spaţiile verzi au rol social şi rol ecologic. La nivel naţional, administraţiile publice sunt confuze, habar nu au ce înseamnă de fapt spaţiu verde. Legislaţia de la noi este teribil de confuză, deşi la nivel internaţional lucrurile sunt foarte clare. În străinătate, dincolo de numărul de metri pătraţi, este foarte important cât de repede ajungi în acei metri pătraţi de spaţiu verde.“

Pandemia a demonstrat că avem nevoie de spaţiu verde lângă casă, când nu avem voie să mergem în marile parcuri, şi ar trebui să existe acces imediat până la spaţiul verde. Din acest motiv, în străinătate, s-a ajuns la conceptul de „pocket park“, adică orice bucată din oraş care poate deveni spaţiu verde a fost transformată într-o oază.

„Accesul la spaţiu verde este un drept garantat zi de zi, nu doar când ai timp, odată la câteva weekenduri. Parcurile trebuie să fie accesibile.“

În Bucureşti, cel mai bine ca suprafaţă de spaţii verzi stă sectorul 1. Sectoarele din partea sudică a oraşului beneficiază de cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde.

„Parcuri precum Cişmigiu, Herăstrău sau Carol sunt monumente istorice, care au o legislaţie specifică şi ar trebui să vorbim despre restaurarea lor, şi nu de reabilitarea lor. Cel care trebuie să-şi dea cu părerea este un specialist atestat de Ministerul Culturii. Un astfel de specialist trebuie să facă un studiu de fundamentare, care analizează toate dovezile istorice şi care arată ce a mai rămas şi cum pot fi puse în valoare elementele care se păstrează. La noi, nu există studii şi fiecare îşi dă cu părerea. Cred că administraţia locală nu are specialiştii necesari, pentru că dacă i-ar fi avut, de ce nu au fost puşi la muncă până acum?“

Diana Culescu este de părere că administraţiile locale ar trebui să se lucreze sub formă de consultanţă cu oameni specializaţi, recunoscuţi pentru ce ştiu să facă pe partea de restaurare. Pentru Cişmigiu, de exemplu, proiectul de restaurare ar dura câteva luni, iar implementarea nu ar trebui să dureze mai mult de un an sau doi, în funcţie de complexitate şi de finanţare.

„Partea cea mai dureroasă este întreţinerea, pentru că nu există specialişti în întreţinere. La noi s-a mers foarte mult pe a construi pe fiecare metru pătrat şi s-a pus prea puţin accent pe a face spaţii verzi de calitate. Nu există o preocupare generalizată pentru a face spaţiu verde de calitate.“

Diana Culescu adaugă însă că această mentalitate se va schimba inclusiv în rândul dezvoltatorilor imobiliari, deoarece lumea va începe să ceară o calitate mai bună a locuirii şi spaţiu verde în jurul casei.

„De aici vor începe schimbările. Dezvoltatorii încă nu înţeleg cât de mare este importanţa unui spaţiu verde“, a mai spus Diana Culescu la ZF Economia verde.

 

„Economia verde“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Raiffeisen Bank.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank