ZF Economia verde. Familia Chiruţă face în Vatra Dornei case eco-friendly din lemn şi trimite peste 90% din producţie la export. La Dorna EcoHouse vin mulţi români din ţări unde tradiţia caselor din lemn este mai mare. Alţii îşi doresc doar să poată încălzi şi răci casele cu costuri minime.

Dorna EcoHouse, un busi­ness de familie din Vatra Dornei, judeţul Suceava, ţinteşte să ajungă în 2024 la 2 milioane de euro cifră de afaceri din producţia de case prefabri­cate din lemn. Afacerea are mai bine de două decenii de existenţă şi se bazează în cea mai mare parte pe comenzile primite din străi­nătate. Treptat însă, preocuparea pentru mediu şi pentru eficienţa consumu­lui de energie începe să atragă şi clienţii din România într-o măsură mai mare.

„Proiectul a luat naştere în urmă cu 20 de ani, fiind fondat de tatăl meu (Vasile Chiruţă), împreună cu câţiva parteneri, care au început să facă în Vatra Dornei piese stratificate pentru case din lemn şi ul­te­rior timber frame (structură din panouri de lemn asamblate în rame – n. red.). După ce am terminat studiile, m-am implicat şi eu în business, ocupându-mă de partea de marketing şi aspecte comerciale“, a povestit Raisa Chiruţă, director comercial la Dorna EcoHouse.

Vasile Chiruţă, de pro­fesie inginer, se ocupa ini­ţial cu exportul de cheres­tea, iar primul pas către ceea ce a devenit Dorna EcoHouse a fost producţia de grinzi lamelare din lemn, adică grinzi stratificate formate din scân­duri lipite cu adeziv una peste alta. Aşa au fost puse bazele fabricii de case din grinzi stratificate.

La momentul fondării afacerii, îşi aminteşte Raisa Chiruţă, casele din lemn începuseră să fie o opţiune pentru vestul Europei în mod special. Acolo au fost făcute, de altfel, primele livrări, iar astăzi compania încă livrează în străinătate în proporţie de 95%.

„Am produs iniţial într-un atelier de tâmplărie, iar ulterior, continuând cu inves­tiţii, ne-am mutat într-o fabrică de dimen­siuni mai mari. Anul trecut am investit aproape 2 milioane de euro din pro­iecte europene în utilaje şi aparatură. In­clusiv producţia noastră poate fi conside­rată eco-friendly, prin utilizarea unor centrale termice eficiente ener­getic, prin panourile fotovol­taice montate pe hala de producţie, prin uscătoarele din lemn cu consum redus de energie.“

Familia Chiruţă locu­ieşte chiar în Vatra Dornei şi a beneficiat de pe urma experienţei cu lemnul în zonă, judeţul Suceava fiind cunoscut pentru tradiţia sa în prelucrarea acestui material. Asta a ajutat la găsirea forţei de muncă specializate.

„Structura din lemn are un impact benefic asupra mediului. Timber frame-ul este varianta prin care se poate obţine uşor un coeficient termic ridicat. Rezistenţa termică este mare, dar grosimea peretelui este mică. Casa se ridică repede, ceea ce este un avantaj faţă de şantierele care se întind pe câţiva ani.“

Dorna EcoHouse produce, practic, case prefabricate, în care panourile de pereţi sunt fragmentate în panouri lungi de 8 până la 12 metri. Aceste panouri au izolaţia montată din fabrică, iar pe şantier, la faţa locului trebuie doar fixate, similar cu montarea unui dulap, de exemplu.

„Noi asigurăm şi montajul, fie cu echipe proprii, fie prin intermediul partene­riatelor cu firme de montaj din diferite ţări. Avem aproximativ 40 de angajaţi în birouri, în fabrică şi montaj.“

Ca cifră de afaceri, grupul de firme a depăşit un milion de euro în 2023 şi speră la 2 milioane de euro anul acesta, cu noile investiţii, prin care şi-a mărit capacitatea de producţie.

„Puteam produce aproximativ 300 mp de case pe lună, iar acum putem produce chiar dublu sau mai mult.“

Preţurile pot începe de la 350 de euro pe metru pătrat. Cel mai scurt timp de livrare este trei luni.

„Încă de la început am lucrat strict la comandă, pe baza planurilor arhitecturale, nu după proiecte standard. Ajung la noi şi clienţi care nu au neapărat o idee, pe care îi ajutăm să se apropie de ceea ce îşi doresc. Putem să le oferim consultanţă. Primim multe cereri pentru case destinate scopului rezidenţial, dar am realizat şi proiecte pentru turism – camping, glamping. O casă mică poate ajunge la 20.000 de euro.“

Ce remarcă Raisa Chiruţă este că, în ultima vreme, oamenii sunt din ce în ce mai informaţi cu privire la eficienţa energetică şi la concepte precum nZEB.

De aseme­nea, la Dorna EcoHouse vin mulţi români din ţări unde tradiţia caselor din lemn este mai mare. Alţii îşi doresc doar să poată încălzi şi răci casele cu costuri minime. Ce trebuie ştiut însă este că, iniţial, cos­tu­rile construirii unei case pasive sunt a­proa­pe duble faţă de o casă din materiale obişnuite.

„Fabricăm în procent de 80-90% case pentru Europa de Vest, vânzând în ţări precum Anglia, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Spania. Anul trecut am avut pri­ma comandă în Ungaria. De-a lungul ani­lor, pe lângă proiectele rezidenţiale, am rea­li­zat şi poduri (cum este cel de la Bre­zoi), struc­turi pentru birouri şi alte locaţii comerciale, pergole, terase, căsuţe pentru târguri.“

Mai departe, antreprenorii de la Dorna EcoHouse îşi doresc să aibă acces şi la proiecte de mai mare amploare, colaborări cu dezvoltatori imobiliari, atât în ţară, cât şi în străinătate.

„Provocările unui fabricant de case din lemn eficiente energetic acoperă o gamă variată de domenii şi reprezintă practic rutina de zi cu zi. Comparativ cu piaţa europeană, unde deja există şi totodată se implementează noi măsuri de susţinere a domeniilor sustenabile şi eco-friendly, în România nu avem parte de astfel de stimulente în mod concret. Forţa de muncă este un domeniu complicat de gestionat din cauza instabilităţii cu care ne confruntăm, iar costurile tot mai mari cu energia, cu taxele şi impozitele implică strategii constante pentru a livra un produs nu doar de calitate, ci şi accesibil în realităţile pieţelor pe care suntem prezenţi“, adaugă Raisa Chiruţă.