Fondurile europene sunt esenţiale pentru investiţiile dineconomie, susţinând că absenţa sumelor nu va afecta ţintelefiscale, a precizat Jeffrey Franks, reprezentantul FMI.
România are la dispoziţie până în 2013 fonduri europene structuraleşi pentru agricultură în valoare de 20 mld. euro, din care înbuzunarele beneficiarilor au intrat aproape 2 mld. euro.
"Provocarea pentru România este că există o sumă semnificativă debani, disponibilă «gratis» la Bruxelles", a precizat Franks.
Anterior, reprezentanţii patronatelor au declarat că Franks le-atransmis că există riscul ca România să piardă fonduri europeneimportante în următorii ani, ca urmare a modului "dezastruos" deatragere a acestora. "Nu vă puteţi permite să pierdeţi 20 demiliarde de euro, adică 17% din PIB", a spus Cezar Corâci,preşedintele UGIR, citându-l pe şeful misiunii FMI.
Pe de altă parte, ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, aafirmat că "nu trebuie să ne mai plângem, ci trebuie să găsimsoluţii astfel încât România să absoarbă fonduri europene", aceastafiind una dintre priorităţile Ministerului Finaţelor, pe lângăechilibrarea bugetului.
La începutul lunii iulie, preşedintele Traian Băsescu a declarat căMinisterul Transporturilor nu a atras nicio finanţare europeană dincauza incompetenţei personalului "arhiselecţionat" şi că el, dacăar fi fost în locul ministrului Radu Berceanu, i-ar fi dat afară petoţi care gestionează proiectele.
Banii de la UE au început să intre într-un ritm mai accelerat înbuzunarele firmelor şi autorităţilor locale începând de anultrecut, în condiţiile în care în primii ani de la aderare agenţiilede management, care gestionează atragerea de fonduri europene, aufost autorizate la Comisia Europeană, s-au întocmit ghidurile şi aufost lansate primele apeluri de proiecte.
Cu toate că încă din 2008 beneficiarii au putut depune proiecte,principala problemă a apărut în evaluarea dosarelor care a duratpână la un an de zile pentru anumite proiecte, întârziere care afost pusă pe seama lipsei de personal din cadrul autorităţilor caregestionează banii de la UE.
Un blocaj în atragerea fondurilor europene îl reprezintăfinanţarea, în condiţiile în care băncile acordă mai greu credite,iar o mare parte din firmele care au câştigat proiecte europene seconfruntă şi cu dispariţia pieţei de desfacere.
O măsură care a fost adoptată pe 20 iulie de guvern şi care arputea impulsiona creditarea este aceea de a permite beneficiarilorde fonduri europene să poată gaja sau ipoteca activele fixeachiziţionate cu fonduri europene.
Până pe data de 9 iulie, românii au depus 18.177 de proiecte pentrufonduri structurale, cu o valoare totală de 38,89 miliarde de euro,din care au fost aprobate însă numai 4.421 de proiecte, cu ovaloare de finanţare de 9,4 miliarde de euro.
Cu toate acestea, rata de absorbţie a fondurilor europene estedestul de mică, de numai 10,4% din valoarea alocată pentru perioada2007- 2010. Astfel, beneficiarii de fonduri europene au reuşit săatragă numai 882 de milioane de euro din 2007 până în prezent, încondiţiile în care alocarea financiară pentru ultimii trei ani estede 8,6 miliarde de euro.
În cadrul PNDR sunt depuse peste 33.600 de proiecte, cu o valoaretotală de 11,8 mld. euro, fiind până în prezent semnate puţin peste11.000 de decizii de finanţare, cu o valoare de 2,1 mld.euro.
Premierul Emil Boc a anunţat câteva măsuri care vor fi adoptate înperioada următoare, între care rezilierea contractelor încheiate defirme pentru proiecte finanţate şi de Uniunea Europeană undelucrările sunt întârziate cu 6-9 luni, iar primele "semnalepublice" în acest sens vor fi lansate în săptămânileurmătoare.
El a anunţat totodată că toate cererile de rambursare înaintate încadrul proiectelor UE vor fi finalizate până la 15 iunie, iaraceste cereri se vor încadra într-un termen de maximum 60 de zile,faţă de 120 de zile în prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
