Reducerea pierderilor companiilor de stat prin grăbirea privatizărilor şi numirea managerilor privaţi pentru a scăpa definitiv de sistemul în care "băieţii deştepţi" se bucură de profituri nemeritate este soluţia prin care FMI crede că Guvernul ar putea continua să reducă deficitul bugetar până la 1,9% din PIB în 2012.
"Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi din sectorul public şi din sectorul privat se bucură de profituri nemeritate, în timp ce angajaţii lor şi publicul larg continuă să plătească. Implementarea unor reforme profunde la nivelul companiilor de stat este probabil cea mai mare provocare", a declarat ieri Franks la finalul celei de-a treia evaluări a acordului stand-by preventiv.
Până acum, ţintele de deficit au fost atinse cu preţul tăierii investiţiilor, al neplăţii arieratelor către sectorul privat, al reducerii numărului de angajaţi în sectorul public sau al tăierii salariilor. Rămâne de văzut ce va sacrifica guvernul anul viitor pentru a respecta ţinta, mai ales că 2012 este an electoral.
Şeful misiunii FMI spune că a văzut destulă determinare din partea autorităţilor pentru grăbirea procesului de privatizare şi numirea managementului privat la companiile de stat, dar crede că este nevoie de mai multă acţiune, iar legislaţia trebuie finalizată până la sfârşitul anului.
"Am definitivat lista companiilor pentru care statul va privatiza pachetul majoritar de aţiuni şi din aceasta fac parte Oltchim, Cuprumin, CFR marfa, Electrica Serv, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie, Elcen Bcureşti şi cele două companii energetice, Oltenia şi Huedoara, care vor fi înfiinţate prin unirea mai multor unităţi", a afirmat Franks.
Arieratele companiilor de stat, estimate de FMI la 4,4% din PIB, continuă să reprezinte o frână majoră în calea creşterii economice, pentru că întreprinderile de stat care au acumulat aceste datorii nu au bani de investiţii. Comisia Europeană estimează pentru anul viitor o creştere economică în jur de 2%, în timp ce FMI a anunţat un interval de 1,8-2,3% pentru creşterea PIB, nivelul fiind condiţionat şi de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi de redresarea cererii interne, care încă dă semnale pesimiste.
Consolidarea creşterii economice este unul dintre obiectivele programului cu FMI şi CE, însă până acum redresarea a fost extrem de lentă.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că scenariul de bază al băncii centrale în proiecţia inflaţiei pentru anul viitor revizuită în jos la 3% ia în calcul o rată de creştere economică "în jur de 2 şi ceva". Unul dintre mesajele pozitive transmise de guvernator este că există un câmp destul de important pentru un ciclu de reducere a dobânzii-cheie, care s-ar putea reflecta treptat în dobânzile la împrumuturi şi în relansarea creditării, cu impact asupra creşterii economice.
Ca de obicei, Franks a lăudat "performanţele fiscale" şi reducerea inflaţiei, anunţând că au fost îndeplinite toate criteriile agreate cu FMI.
Însă, realizarea investiţiilor publice şi a reformelor în sistemul sanitar rămâne, alături de arierate, pe "lista de provocări" în perioada următoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
