Investiţiile străine directe au însemnat în primele patru luni 322 de milioane de euro, în scădere cu aproape 35% faţă de perioada similară a anului trecut.
Anul trecut, investiţiile străine au fost de 1,6 mld. euro – minimul nivelului din ultimii 10 ani. Începutul de an se arăta promiţător, mai ales că în ianuarie ISD-urile au ajuns la 103 mil. euro, aproape de şase ori nivelul înregistrat în aceeaşi lună a lui 2012.
O altă veste bună pe care o înregistra începutul de an era: contul curent al balanţei de plăţi înregistra, în ianuarie, un excendent de 465 mil. euro, faţă de un deficit de 25 mil. euro în ianuarie 2012, şi el continuă să evolueze într-un teritoriu pozitiv - excedent de 54 mil. euro între ianuarie-aprilie, faţă de un deficit de 1,53 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2012.
Creşterea economică înregistrată la T1 – de 2,1% - dă şi ea speranţe că 2013 ar putea fi un an mai bun. Dar primele luni nu nu pot oferi imaginea de ansamblu pe întreg anul, spun analiştii.
„Este foarte greu să spui după 3-4 luni ce se va întâmpla în mod cert. Ce vedem este însă o evoluţie destul slabă a investiţiilor noi şi acest lucru ar putea contura şi un an modest în această privinţă, o situaţie care nu diferă însă de cea de anii trecuţi. Două concluzii pot fi trase de aici: sentimentul de neîncredere al investitorilor, nu neapărat faţă de România, ci de perspectivele evoluţiei economiei mondiale, persistă, încrederea nu a fost restabilită. Apoi, noi nu trebuie să ne mai aşteptăm ca investitorii să vină oricum. După criză comportamentul s-a schimbat, investitorii sunt mult mai atenţi la aspecte pe care nu le vizau în trecut, cum ar fi indicatorii de competitivitate a unei economii şi unde România nu este poziţionată prea bine“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului fiscal.
Datele publicate ieri de BNR arată că investiţiile străine directe au totalizat în primele patru luni 322 mil. euro, în scădere cu aproape 35% faţă de perioada similară a anului trecut. Creditele intragrup au însumat în perioada analizată 191 mil. euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 131 mil. euro.
În aprilie s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al fluxului de capital străin atras de România de la începutul anului, respectiv 111 mil. de euro. Faţă de martie, când investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an), în aprilie a fost consemnat un avans de 2,3 ori. În februarie, investiţiile au totalizat 60 de mil. euro, iar în ianuarie 103 mil. euro.
În luna aprilie 2012, investiţiile străine au totalizat 21 de milioane de euro.
În aceeaşi vreme, contul curent al balanţei de plăţi a avut în ianuarie-aprilie un excedent de 54 mil. euro, faţă de un deficit de 1,53 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2012, după reducerea deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor şi surplusul consemnat de balanţa serviciilor, potrivit BNR.
Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 975 mil. euro, al veniturilor cu 200 mil. euro, iar surplusul înregistrat de balanţa serviciilor a fost de 721 mil. euro, faţă de un deficit de 130 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 80,33 mld. euro la 30 aprilie (79,6% din total datorie externă), în creştere cu 2,1% faţă de 31 decembrie 2012. Datoria externă pe termen scurt era la 30 aprilie de 20,59 mld. euro (20,4% din total datorie externă), plus 1,7% faţă de 31 decembrie 2012.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost de 32,7% în perioada ianuarie - aprilie 2013, comparativ cu 33,5% în 2012. Gradul de acoperire a fost 7,6 luni de importuri de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2013, comparativ cu 7,1 luni de importuri la 31 decembrie 2012.
Pentru ca lucrurile să evolueze cât mai bine în viitor, România trebuie să se concentreze pe ceea ce este structural dezechilibrat, spune Ionuţ Dumitru. „Este foarte greu să atragi investiţii străine fără infrastructură. Apoi: se discută în aceste zile despre reduceri de taxe, dar pentru un investitor nu neapărat nivelul lor este marea problemă (taxele pe profit sunt între cele mai mici din Europa, este adevărat că CAS-ul este mare), ci birocraţia plăţilor de taxe – avea unul dintre cele mai mari numere de plăţi de taxe din lume, iar pe un investitor îl «omori» din acest punct de vedere. Am modificat de atâtea ori Codul fiscal şi nu am reuşit încă să-l republicăm în întregime. Este nevoie de simplificarea legislaţiei pentru că avem taxe care nu au niciun sens. Obţinerea autorizaţiilor de construcţie, instalarea energiei electrice durează foarte mult. Insolvenţa unei companii durează foarte mult, iar legislaţia îl avantajează pe debitor şi nu pe creditor. Nimeni nu va investi când va afla că, dacă i se întâmplă ceva, insolvenţa cuiva va dura ani de zile, iar el îşi va recupera doar 25% din creanţă. Dacă vrem investitori pe termen lung şi nu dintre cei care vin să ceară un ajutor de stat trebuie să ne concentrăm pe aceste aspecte şi pe competitivitatea economiei.“
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
