Trei sferturi dintre liderii de business din România (75%) consideră că reformele şi investiţiile realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor contribui la competitivitatea economiei locale în următorii cinci ani, sprijinind afacerile locale să facă tranziţia spre modele operaţionale mai performante şi mai sustenabile, indică studiul Deloitte „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform”, efectuat în rândul a nouă state membre UE.
Cifrele arată şi nivelul peste medie de informare a executivilor români chestionaţi (41%) cu privire la obiectivele şi zonele de intervenţie ale planului. De altfel, România se număra printre statele cu cele mai multe companii interesate să participe la licitaţii în proiecte din PNRR, cu 5% în 2023, faţă de media UE de 3%.
Inovarea, digitalizarea şi sustenabilitatea sunt direcţiile strategice vizate de fondul NextGenerationEU (NGEU), accesat de statele membre prin intermediul PNRR naţionale, iar companiile din UE profită de oportunitate pentru a-şi actualiza strategiile, mai indică studiul.
Astfel, peste o treime dintre acesteadeclară că şi-au regândit strategia de inovare de la momentul adoptării NGEU de către Comisia Europeană (2020), 40% pe cea de digitalizare, iar 31% pe cea de sustenabilitate, arătând totodată că se simt impulsionate de fond şi de PNRR să crească investiţiile în tranziţia „verde”. C
Companiile din România se situează peste medie la fiecare dintre aceste capitole: 37% declară că şi-au revizuit în ultimele 24 de luni strategia de inovare, 50%, pe cea de digitalizare, în timp ce 61%, cel mai ridicat procent dintre statele participante la studiu, declară că vor creşte investiţiile în sustenabilitate sub influenţa PNRR.
„Cele 800 de miliarde de euro disponibile în cadrul fondului NextGenerationEU creează oportunităţi directe şi indirecte pe care liderii de business din Uniunea Europeană, inclusiv din România, le percep şi care îi impulsionează să îşi actualizeze strategiile în această perioadă de redresare după şocurile succesive ale ultimilor ani. De altfel, 62% dintre executivii chestionaţi spun că mecanisme de sprijin similare NGEU vor fi binevenite şi după 2026, în eventualitatea unor noi episoade de instabilitate sistemică, în timp ce 57% sunt de părere că fondurile atrase de state prin intermediul planurilor naţionale vor mobiliza în paralel o creştere semnificativă a investiţiilor private în spaţiul comunitar. Mediul de afaceri european aşteaptă mai mult sprijin direct din partea UE în viitor, sub formă de granturi şi subvenţii pentru antreprenori (72%), şi resimte nevoia unor mecanisme de decizie mai rapide şi mai puţin birocratizate (44%), a unei mai bune alinieri a instituţiilor implicate (40%) şi a unei mai bune capacităţi de a reconcilia unele interese divergente ale statelor membre (37%)”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Companiile din ţările cu economiile cele mai afectate de pandemie şi de criza energetică, Germania şi Italia, s-au exprimat cel mai entuziast cu privire la iniţiativa Comisiei Europene de a crea NGEU şi la amploarea şi oportunităţile pe care le aduce fondul în general, prin 72%, respectiv 64% dintre respondenţi.
România se situează în zona mai moderată, cu o percepţie favorabilă asupra NGEU în rândul a 53% dintre respondenţi, similar unor state precum Franţa (55%) sau Finlanda (51%).
„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze şi acceseze diversele zone de oportunitate; aşa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce priveşte interesul pentru licitaţiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele şi direcţiile planului, dar mai ales procentele legate de influenţa PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării şi a sustenabilităţii. Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranşe condiţionate pe criterii de performanţă, reclamă, însă, şi o capacitate de procesare constantă în plan naţional, atât în mediul public, cât şi în cel privat, iar realităţi persistente, precum inflaţia sau blocajele de pe lanţurile de aprovizionare, afectează buna desfăşurare şi încadrarea în termene a proiectelor şi procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii Deloitte Legal.
În condiţiile în care NGEU sau un program similar ar continua după 2026, liderii de business consideră că principalele zone de intervenţie vizate ar trebui să fie sustenabilitatea şi tranziţia „verde” (51%), inovaţia şi digitalizarea afacerilor (49%), dezvoltarea de competenţe ale viitorului (30%) şi oferirea de sprijin tangibil companiilor, în special IMM-urilor şi start-upurilor (28%).
Fondul NextGenerationEU este un pachet de sprijin lansat de Comisia Europeană pentru a susţine efortul de redresare economică a statelor membre după criza provocată de pandemia de COVID-19. Instrumentul are o valoare de circa 800 de miliarde de euro, fonduri pe care statele le pot accesa prin intermediul PNRR naţionale, şi este operaţional în intervalul 2021-2026.
Studiul Deloitte „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform” a fost realizat pe baza unui sondaj realizat în 2023 în rândul a 1.000 de lideri şi reprezentanţi cu atribuţii executive din cadrul unor companii private din Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, România şi Spania.
