• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Eveniment

Rectificare bugetară pozitivă: veniturile bugetului general consolidat cresc cu 1,06 miliarde lei, cheltuielile cu 1,7 mld. lei, iar noul PIB nominal este 831,7 mld. lei

Autor: Sorin Pâslaru

11 sep 2017 548

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate că vor fi în 2017 cu 1,06 miliarde de lei mai mari decât pro­gra­­mul iniţial, iar cheltuielile bu­­getului general consolidat urmează să se ma­joreze cu 1,7 miliarde de lei, conform pro­­iec­tului de rectificare bugetară publicat vi­neri seară pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Ca urmare, deficitul bugetar în valoare absolută creşte de la 24,1 miliarde de lei la 24,8 miliarde lei, însă pentru că noul PIB nominal estimat este de 837,1 miliarde de lei faţă de 815,2 miliarde de lei cât se estimase iniţial, ponderea sa în PIB rămâne sub 3%, fiind de 2,96%.

Noul PIB nominal pe 2017, în valoare de 837,1 miliarde lei, cu care lucrează Ministerul de Finanţe pe actuala rectificare, este calculat luând în considerare o creştere economică de 5,6% pentru 2017, faţă de 5,2% creşterea estimată iniţial şi folosită la elaborarea bugetului pe 2017.

Guvernul taie 1,5 mld. lei de la chel­­tu­ie­lile de capital şi 3,5 miliarde de lei din pro­iec­te cu finanţare din fonduri externe cu ne­ram­­bursare 2014-2020 şi majorează chletuie­lile cu pensiile cu 2,6 mld. lei, precum şi cheltuielile de personal cu 2,3 mld. lei.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Educaţiei Naţionale pierd bani la rectificare, argumentaţia Finanţelor fiind gradul redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni. Câştigă Ministerul Finanţelor Publice - acţiuni generale 4 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei pentru prefinanţare de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

De asemenea, câştigă Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public şi SRI sute de milioane de lei în plus pentru diverse plăţi de drepturi salariale.

Fondurile pentru Start-up Nation au fost alocate şi sunt în valoare de 250 de mil. lei.

Veniturile bugetului de stat pe 2017 se diminuează cu 1,3 miliarde de lei, în timpul ce cheltuielile bugetului de stat de diminuează cu 0,35 miliarde de lei.

Practic, guvernul acceptă că nu poate încasa impozit pe profit la nivelul preconizat şi diminuează suma aferentă impozitului pe pro­fit cu 1,8 mld. lei, în pofida creş­terii excep­ţionale a economiei, precum şi a afa­ce­rilor şi a profiturilor companiilor în general.

Încasările din TVA sunt preconizate în scădere cu 2 miliarde de lei, în schimb încasările din accize sunt estimate că vor creşte cu 0,6 miliarde de lei, ca urmare a majorării accizei pe benzină. Veşti bune sunt de la impozitul pe venit şi veniturile din CAS şi CASS, care se majorează cu 300 de mil. lei, respectiv 170 de mil. lei.

Colectarea forţată a dividendelor de la companiile de stat majorează veniturile nefiscale cu 2 miliarde de lei.

Rectificarea bugetară diminuează cu 3,2 mi­­liarde de lei bugetul de la Compania Naţională de Administrare a Infrasctructurii Rutiere, bani ce ar fi trebuit atraşi din fonduri europene.

Noul curs mediu anual pe 2017 pe care se construieşte rectificarea bugetară este estimat la 4,56 de lei/euro, faţă de 4,49 de lei/euro anterior.

 

 De unde se iau banii şi unde se dau

Guvernul Tudose propune la rectificare bugetară scăderea cheltuielilor de investiţii cu 10 miliarde de lei şi suplimentarea cheltuielilor de personal cu 5 miliarde de lei, iar a celor cu pensiile cu 3 miliarde de lei. Scăderea cheltuielilor de investiţii se face jumătate de la bugetul de stat şi jumătate de la fondurile europene.

Pe partea de venituri este prevăzută o creştere cu circa 700 de milioane de lei determinată de prognoze mai bune la contribuţiile de asigurări sociale, unde este prevăzută o creştere de încasări de aproape 2 miliarde de lei, pâna la 71,4 miliarde de lei, şi de la venituri nefiscale, adică în principal dividende plătite statului de către companiile de stat, de unde se aşteaptă o colectare de 22,3 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde de lei mai mult decât în bugetul iniţial. În schimb sunt tăiate sumele la TVA, unde se aşteaptă încasări de 52,8 miliarde de lei faţă de 54,1 miliarde de lei încasări prevăzute iniţial.

Şi de la impozitul pe profit sunt aşteptate încasări cu aproape 2 miliarde de lei mai mici, adică doar 14,8 miliarde lei, sub 2016, când s-au încasat 15,4 miliarde de lei. Sumele primite de la UE sunt aşteptate la acelaşi nivel, de circa 22 de miliarde de lei. Aici este un semn de întrebare pentru că, de cealaltă parte, au fost tăiate 5 mld. lei din cheltuielile de investiţii din fonduri europene, ceea ce ar fi presupus în contra­­partidă şi o reducere echivalentă la nivelul veniturilor.

 

Extrase din nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară:

 

Modificări la capitolul venituri:

♦ Impozitul pe profit: se diminuează cu 1.784,9 milioane lei;

♦ Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: se diminuează cu 79,2 milioane lei;

♦ Impozitul pe venit se majorează cu 298,4 milioane lei;

♦ Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii se diminuează cu 1.395,1 milioane lei;

♦ Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 1.974,0 milioane lei, din care 1.296,3 milioane lei reprezintă valoarea obligaţiilor restante la bugetul general consolidat (mecanism de tip SWAP) transferate către alte taxe şi impozite din cadrul bugetului general consolidat conform execuţiei bugetare;

♦ Accizele se majorează cu 587,2 milioane lei potrivit impactului bugetar pozitiv estimat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal;

♦ Veniturile din contribuţii de asigurări sociale cresc cu 164,2 milioane lei;

♦ Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei, din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 29/2017;

♦ Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: se diminuează cu 493,3 milioane lei.

 

Modificări la capitolul cheltuieli:

♦ Cheltuielile de personal cresc cu 2.282,2 milioane lei;

♦ Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 317,2 milioane lei;

♦ Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 500 milioane lei;

♦ Cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 313,4 milioane lei;

♦ Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se diminuează cu 1.370,5 milioane lei.  Alte transferuri se majorează cu 959,0 milioane lei;

♦ Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 697,1 milioane lei;

♦ Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 2.529,8 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistenţă socială (pensii şi ajutoare, drepturi de creştere copil, indemnizaţii pentru persoane persecutate din motive etnice);

♦ Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 3.480,3 milioane lei;

♦ Alte cheltuieli se majorează cu 638,2 milioane lei;

♦ Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 219,9 milioane lei;

♦ Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.583,3 milioane lei.

 

Cine câştigă şi cine pierde dintre ministere:

♦ Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale: + 4.054,0 milioane lei din care 2.464 milioane lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene;

♦ Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: + 1.501,2 milioane lei per sold. A fost asigurată suplimentar suma de

1.775 milioane lei pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Această sumă va asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor în anul 2018. Totodată se va asigura cofinanţarea proiectelor de­pu­se în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţate din FEADR;

♦ Ministerul Afacerilor Interne:

• 1.160,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea mentenanţei în vederea menţinerii în stare operaţională a aero­navelor, achiziţionare de echipament pentru intervenţie, precum şi pentru asigu­rarea drepturilor salariale şi pensii militare de stat;

♦ Ministerul Sănătăţii:

•  207,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului medical din unităţile sanitare;

♦ Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: Ă 95,9 milioane lei per sold. Cheltuielile se majorează cu 795 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor de asistenţă socială (pensii şi ajutoare, drepturi de creştere copil, indemnizaţii pentru persoane persecutate din motive etnice etc.) concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 596,6 milioane lei;

♦ Ministerul Finanţelor Publice:

• 426,6 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum şi pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăţilor;

♦ Ministerul Justiţiei:

• 357,4 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum şi pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale;

♦ Serviciul Român de Informaţii:

• 298,9 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor salariale şi a pensiilor militare de stat, precum şi pentru programe majore de achiziţii derulate de instituţie;

♦ Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat:

•  247,9 milioane lei per sold în principal pentru finanţarea programelor de sprijinire întreprinderilor mici şi mijlocii (250 milioane lei); 

♦ Ministerul Public: Ă 203,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale;

♦ Secretariatul General al Guvernului: Ă181,9 milioane lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.

♦ Diminuări: diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite au fost operate în principal de la:

- Ministerul Dezvoltării Regionale

- Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

- Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

- Ministerul Educaţiei Naţionale.

 

Impozitul pe profit: minus 1,8 mld. lei în estimările de venituri

Estimarea de venituri din impozitul pe profit a fost redusă în prima rectificare bugetară cu aproape 1,8 miliarde de lei, situaţie ce ar putea apărea drept extrem de curioasă, având în vedere că economia creşte puternic.

Veniturile bugetului din impozitul pe profit au însemnat anul trecut 15,5 miliarde de lei - 2% din PIB şi 7% din veniturile bugetare - în creştere cu 11,7% faţă de anul precedent. În primele şapte luni din 2017 veniturile din impozitul pe profit au scăzut însă cu 4,4%, în ciuda unei creşteri economice aproape neverosimile, ce s-a apropiat de 6% în primul semestru. Astfel, veniturile din impozitul pe profit au fost de 10 miliarde de lei, faţă de 10,5 miliarde de lei în primele şapte luni din 2016.

Prima rectificare bugetară a luat în calcul acest aspect şi a diminuat estimările de venituri din impozitul pe profit cu 1,78 de miliarde de lei (minus 2 mld. lei impozitul pe profit al agenţilor economici şi plus 284 mil. lei de la bănci). Există o întreagă polemică legată de impozitul pe profit plătit de companii şi bănci - în contextul în care premierul Mihai Tudose şi ministrul finanţelor Ionuţ Mişa au acuzat băncile că exportă o parte a profitului fără a plăti taxe.

A crescut „consolidarea fiscală”? Nici Finanţele şi nici Fiscul nu au explicat. Este de amintit însă schimbarea legislaţiei care a permis microîntreprinderilor să opteze pentru impozitul pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit. Sunt peste 9.000 de companii care au trecut de la sistemul pe plată a impozitului pe profit la impozitul pe cifra de afaceri. Iulian Anghel

 

TVA: minus 1,3 mld. lei în estimările de venituri

Estimările de venituri din TVA sunt reduse în proiectul de rectificare bugetară cu 1,29 de miliarde de lei, o sumă imediat lângă reducerea totală a estimărilor de venituri în bugetul de stat de 1,32 mld. lei – ceea ce arată că, de fapt, marea problemă a bugetului stă chiar în situaţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată.

La şapte luni din an, veniturile din TVA au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,6% (1,8 mld. lei), un lucru care ar avea o explicaţie simplă, anume reducerea taxei pe valoarea adăugată cu încă un punct de la 1 ianuarie (minus 5%). Totuşi, această scădere ar fi trebuit să fie compensată de creşterea volumului de vânzări – un avans al cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul cu 8% în prima parte din an.

De ce nu se vede această creştere şi în încasările din TVA? Pentru că normal este ca atunci când creşte cifra de afaceri din comerţ, acest lucru să se reflecte, proporţional, în încasările din TVA. Veniturile din TVA sunt raportate global, nu doar pe comerţul cu amânuntul, ceea ce înseamnă că fie s-ar putea să existe probleme pe zona de vânzări indus­triale - deşi Statistica nu relevă acest lucru, dimpotrivă - fie problema încasării TVA devine şi mai serioasă. În vară, fostul şef al Fiscului Bogdan Stan a fost demis tocmai pentru că nu a explicat convingător scăderea veni­tu­rilor din TVA pe fondul creşterii vânzărilor în comerţ. Iulian Anghel

 

Start-up Nation, mai puţin decât era aşteptat, dar mai bine decât deloc

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a primit la prima rectificare 248 de milioane de lei pentru programul Start-up Nation. Nota de fundamentare a proiectului de rectificare subliniază „riscul apariţiei de blocaje” şi pierderi în activitatea antreprenorilor României „în cazul nederulării Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-up Nation România”, dar sumele alocate programului sunt mai mici faţă de cele aşteptate.

Până la această rectificare, programul, care ar urma să finanţeze în 2017 planurile de afaceri ale celor peste 8.500 de firme noi care au câştigat cursa în prima sesiune de proiecte, nu avea niciun ban, fiind derulat prin ceea ce se numeşte „credite de angajament”, ceea ce înseamnă că puteau fi angajate cheltuieli (să fie semnate contracte, de pildă) fără ca plăţile efective să poată să fie şi făcute.

Odată cu rectificarea, proiectul a trecut pe „credite bugetare”, ceea ce înseamnă că se pot ordonanţa şi efectua plăţi. Pentru acest an, aproape 9.000 de companii mici au câştigat sesiunea de proiecte pentru Start-up Nation, valoarea întregului pachet de finanţare fiind de 1,7 mld. lei. Iulian Anghel

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236