Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2015, unul dintre instrumentele de bază pentru ajustarea bugetului consolidat pe anul viitor, sunt calculate de guvern la 39,9 miliarde de de lei, faţă de 41,8 mld. lei în 2014, marcând prima scădere de la începutul crizei.
Evoluţia cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a fost mai totdeauna ascendentă în ultimii zece ani. În 2008 cheltuielile au săltat brusc de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 33 de miliarde de lei, ca să scadă anul următor la 29 de miliarde, după care creşterea a fost reluată până 2014.
„Reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare. Astfel, cheltuielile cu bunurile şi serviciile în anul 2015 reprezintă 5,6% din PIB având un trend descrescător în perioada următoare“, precizează Guvernul în Raportul situaţiei macroeconomice.
Cu toate acestea, detaliile privind maniera în care va fi operată această scădere ridică semne de întrebare, având în vedere că cea mai mare pondere o are aici sectorul sanitar, care nu poate reduce cheltuielile decât în urma unei reforme profunde.
„La cheltuielile pe bunuri şi servicii e o scădere de 2 miliarde de lei şi nu e clar cum se va produce această scădere. E o scădere importantă, mai ales că e primul an de la criză când se reduce suma cheltuită pe bunuri şi servicii. În afară de intenţia în sine de a reduce aceste cheltuieli, nu avem alte detalii“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
La bugetele ministerelor, scăderi importane sunt înregistrate la Ministerul de Interne, unde aceste cheltuieli scad cu 7%, la 687 milioane de lei, şi la Ministerul Afacerilor Externe, unde cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 17,8%, la 191 mil. lei.
„Dacă scoatem din calcul măsurile one-off, acele plăţi de despăgubiri câştigate în instanţă, plăţile ANRP, hotărârile judecătoreşti etc., ajustarea din buget e foarte mică şi se produce în cea mai mare parte la cheltuielile de bunuri şi servicii“, a mai spus Dumitru, adăugând că „fără o reformă profundă în sectorul sanitar, unde e cea mai mare parte a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, nu se poate. Se mai poate la administraţia publică, dar nu e prea mult spaţiu“.
În bugetul Ministerului Sănătăţii se vede o reducere pentru anul viitor a sumei totale alocate bunurilor şi serviciilor, însă nu e clar despre ce achiziţii este vorba. Per total, bugetul de bunuri şi servicii scade la Ministerul Sănătăţii cu 3,5%, la 1,7 miliarde de lei. Pe de altă parte, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), principalul finanţator al sistemului de sănătate, prevede o reducere cu 3,75% a cheltuielilor cu medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, de la 9,5 miliarde lei în 2014 la 9,1 miliarde lei în 2015. Aceasta este singura scădere operată în cheltuielile CNAS pentru 2015.
„În momentul de faţă pare puţin credibilă şi nu credem că se va realiza această scădere“, a concluzionat Dumitru. Andrei Cîrchelan
