Mi-e teamă cătrebuie să treacă două-trei generaţii ca să se resoarbă, după cums-a văzut şi în experienţa altor ţări. Din păcate, în politicăloialitatea de partid este mai importantă decât calitatea oamenilorşi ca atare există o atracţie mai mare pentru oportunişti. Oameniide calitate vor o anumită independenţă în gândire", afirmăPascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCreditŢiriac Bank.Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank România, a fost primulcare a pus în discuţ ie într-un interviu din ZF problemaresponsabilităţii generaţiei politice a anilor '90 pentru situaţiaîn care se află astăzi România, invocându-i drept principaliexponenţi pe preşedintele Traian Bă sescu şi pe guvernatorul BNRMugur Isă rescu - două repere constante ale ultimilor 21 deani.
Pascariu nu împărtăşeşte însă includerea luiIsărescu în aceeaşi categorie cu Băsescu, considerând că BNR "satrezit mai repede", a fost mai dispusă la reforme şi mai binepregătită decât alte structuri ale statului, chiar dacă a trecutprin "aceeaşi boală a copilăriei".
Pe de altă parte, el spune căIsărescu răspunde şi de perioada de dinainte de 1998, cunumeroasele falimente bancare, când Banca Naţională a trecutprintr-o curbă a învăţării. Altminteri, îi remarcă longevitatea înfuncţie, considerându- l un "reper clar al perioadei, cu bune şi curele, cu criticile aduse pentru rigidităţi şi defazaje în diversedecizii".
"Guvernatorul este mai bun politician chiardecât bancher central şi e păcat că nu este un politician activ."Cu toate că în ultimii doi ani i s-a propus de mai multe ori postulde premier, Isărescu a preferat să rămână la BNR.
Pascariu consideră salutar gestul luiNegriţoiu de a-şi recunoaşte apartenenţ a la generaţia politicăresponsabilă de starea României prin prisma calităţii de membru alguvernului şi apoi de consilier prezidenţial în prima parte aanilor '90 şi de a deschide această discuţie.
"Cu cât ar fi mai mulţi care ar face la fel,iar vorbele ar fi urmate şi de fapte, cu atât mai repede am avea oclarificare în societatea românească, am depăşi un prag mental,pentru că de fapt noi nu ne-am desprins total de trecut, încăsuntem în tranziţia primară de la socialism."
Şi primii doi ani de la intrarea în UEau fost rataţi
Bancherul consideră că România a ratat şiprimii doi ani de după aderarea la UE pentru că "ne-am lăsat petânjală".
"Cei doi ani ne-au demonstrat că nu suntemcapabili de reformă decât la presiune externă, ceea ce este foartetrist.
Nu avem mobilizare,autodisciplină." Care ar fi cauzele? "Cred că ţine şi de psihiculnostru, de natura de popor latin, de individualism, dar şi debackground- ul istoric: timp de 50 de ani nu ne-am asumat riscurişi ne-a rămas teama de risc, de responsabilitate. Asumarea unuirisc înseamnă că poţi pierde ceva şi atunci ne domină intereseleegoiste, pentru că ne este teamă să nu pierdem vreun privilegiu."Şi atunci care este ieşirea? De cât timp mai este nevoie, dacă totvechile generaţii dictează mersul? "Depinde de vocea noilorgeneraţii şi de cum îşi vor asuma responsabilitatea. Cât priveştevechile generaţii care au dificultăţi în a lăsa frâiele din mână,biologicul tot îşi va spune cuvântul." Dar unde sunt acestegeneraţii noi? De ce nu îşi fac auzită vocea şi tot veteraniidomină spaţiul public?"Cred că vor fi mai mulţi care se vor întoarce din străinătate.Mulţi tineri care stau în umbra câte unui lider nu îndrăznesc săiasă în faţă, dar când acesta dispare pot da măsura valorii, dacăaceasta există sau nu şi în măsura în care nu au fost şi eipervertiţi între timp." Pascariu, care este pasionat de teorialeadershipului şi ţine şi prelegeri în domeniu, spune că adevărataforţă a unui lider nu rezidă în faptul că îşi alege un succesor, înmod dinastic, ci în ceea ce lasă în urmă pe termen lung.
"Un succesor poate fi sugerat, crescut, dartrebuie lăsat să-şi dea măsura.
De unde să înveţe dacă e condus prin proxy?"În contextul discuţiilor privind desemnarea unui premier tehnocratsau oportunitatea numirii unor miniştri tehnocraţ i, Pascariu spunecă este preferabil ca politicienii aflaţi în poziţii importante "săaibă habar" de domeniile pe care trebuie să le administreze, "dartehnocrat fără sprijin politic nu poate exista".
El crede că politicul trebuie să facăeforturi pentru a atrage oameni talentaţi din sectorul privatpentru că s-a ajuns la un clivaj între stat şi privat, încondiţiile în care sectorul privat are nevoie de interlocutoricompetenţi, neutri, transparenţ i, deschişi, interesaţi să apereinteresul public.
În opinia sa, greutatea cu care suntaplicate reformele în prezent se explică prin carenţe de leadershipla nivelul statului.
"În momentul unor reforme majore,liderii rescriu contextul şi nu pot să o facă dacă nu aualiaţi.Reformele cuimpact sistemic au nevoie de un anumit consens, nu funcţioneazăstilul buldog.Multedecizii trebuia luate de foarte mult timp, dar dacă nu găseştialiaţi, ţi-e foarte greu să le treci şi aşa se ajunge laprelungirea crizei."
El spune că spre deosebire de sectorul public, în sectorul privatcât de cât se asigură un transfer firesc, o succesiune a oamenilorde la vârf şi aceasta se face chiar pe un plan superior, pentru căvin din urmă generaţii mai bine pregătite profesional." Pascariu,60 de ani, este recunoscut pe piaţă drept unul dintre puţiniibancheri veritabili formaţi înainte de 1990.
Având o carieră de aproape 40 de ani, el nua lucrat şi în administraţia de stat, cum este cazul lui MişuNegriţoiu.
Din 2007, Pascariu a preferat o funcţiene-executivă, de preşedinte al Consiliului de Supraveghere alUniCredit Ţiriac Bank.
Bancherul consideră că România a făcutprogrese certe în reforma instituţională, dar într-o mai micămăsură la capitolul reformă legislativă, cu diferenţe de la undomeniu la altul şi numai sub presiunea UE.
"Sunt prea multe elemente care te duc cugândul că anumite legi au fost concepute pentru interese de grup,nu în interesul public."Cât priveşte reforma comportamentală, el crede că am rămasmult în urmă.
"Mă îngrijorează foarte taremodul în care media influenţează noile generaţii, pentru că scarade valori este pervertită şi ajungem să asistăm la o polarizare asocietăţii."
Riscurile de a conduce economiadupă reţete ale experţilor străini
Guvernele care s-au succedat înanii '90 au făcut multe greşeli pentru că s-a lucrat cu foartemulţi experţi străini lipsiţi de experienţă, care nu seconfruntaseră cu situaţii economice similare, spune Pascariu."Practic, experţii au făcut ei înşişi experimente, în multe cazurinefiind de calitate din punctul de vedere profesional.Iar noi nu am ştiut să nesusţinem punctele de vedere." Şi astăzi, Executivul se bazează peexpertiză străină în conceperea măsurilor de reformă şi aproiectelor de legi, România fiind singura ţară din UE carecontinuă să lucreze cu Banca Mondială în domeniul unor reforme debază.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
