Saptamana trecuta, Departamentul de Analiza si Politici al Institutului Pro a dat publicitatii un raport asupra atitudinii populatiei fata de alegerile anticipate. Studiul, bazat pe un sondaj Data Media, a relevat mai multe concluzii care scot in evidenta modul in care se raporteaza oamenii la acest proiect politic.
Conform raportului de analiza, romanii se impart in doua grupuri relativ egale in ceea ce priveste opiniile fata de oportunitatea organizarii de alegeri anticipate. Analiza secundara a datelor de sondaj a relevat ca electoratul Aliantei doreste alegeri anticipate, in timp ce electoratul PSD, al celorlalte partide, dar si o parte mai mica din electoratul Aliantei nu-si doreste anticipate. Aceasta este o prima data care ar trebui luata in calcul de initiatorii proiectului, avand in vedere riscul ostilizarii unei parti a electoratului propriu.
O data semnificativa pentru previzionarea scorului electoral in caz de alegeri anticipate ne este oferita de intrebarea care investigheaza cunoasterea de catre cetateni a procedurilor prin care pot fi declansate alegeri anticipate (in urma a doua voturi consecutive negative ale Parlamentului impotriva Guvernului si, in orice caz, nu ca urmare a unor demisii ale cabinetului sau a unor hotarari unilaterale ale presedintelui). 56,7% dintre respondenti au declarat ca nu stiu cum se convoaca alegeri anticipate, 24,6 au sugerat variante gresite si doar 17,8% au indicat varianta corecta. Citit corect, acest rezultat duce la concluzia ca doar o sesime din populatie intelege procedura complicata care permite presedintelui sa convoace alegeri anticipate. Practic, peste 80% dintre romani nu realizeaza artificialitatea procedurii, faptul ca guvernul trebuie sa mimeze de cel putin doua ori incapacitatea de a conduce tara, iar in Parlament sa se structureze tot de doua ori consecutiv o majoritate suficienta care sa fie de acord cu mima guvernului si sa nu-i acorde votul de incredere. Explicatia acestei situatii se regaseste in primul rand in faptul ca nici politicienii, nici comentatorii politici nu au indicat varianta corecta. Dimpotriva, din momentul in care subiectul a fost lansat spre dezbatere publica, toti actorii politici si aproape intreaga presa au sugerat ca alegerile anticipate se organizeaza foarte simplu daca vrea presedintele si daca guvernul isi da de doua ori demisia. Ceea ce e complet fals pentru ca presedintele are nevoie, pentru a forta anticipatele, de o majoritate parlamentara care sa-l sustina. Iar in acest moment, refuzul PUR si UDMR precum si ezitarea PNL exclud o asemenea majoritate parlamentara. Peste 80% de romani care nu stiu ce presupune convocarea de alegeri anticipate este un procent urias care ar trebui sa puna pe ganduri partidele pentru ca nu ar fi exclus ca, in momentul in care vor intelege cum stau lucrurile, oamenii sa se plictiseasca si mai tare de politica si sa-i trateze pe politicieni cu un absenteism masiv, asa cum s-a intamplat in alegerile anticipate de la Bucuresti.
In ceea ce priveste scorul partidelor in caz de anticipate, el trebuie citit cu retinere. Faptul ca doar 7% dintre subiecti au declarat ca nu se vor prezenta la vot nu indica un interes major pentru anticipate, ci un raspuns inertial intr-un context neelectoral. In realitate, stim cu totii ca peste 40% din populatie nu se prezinta la vot, ceea ce inseamna ca cele 50,8 procente pentru Alianta D.A si 21,1 procente pentru PSD trebuie revizuite. In plus, mai trebuie spus ca datele sondajului Data Media au fost culese inainte de alegerea lui Mircea Geoana la presedintia PSD. Prin urmare, nu stim care este impactul acestui moment important asupra scorului PSD, daca a crescut prin atragerea altor bazine elec-torale sau a scazut prin dezertarea electoratului lui Ion Iliescu.
De asemenea, alte evenimente precum gestionarea defectuoasa de catre guvern a calamitatilor din sud-vestul tarii si reactia sinistra a premierului in fata doleantelor sinistratilor, finalitatea cazului jurnalistilor rapiti in Irak, instabilitatea interna a coalitiei sunt variabile care vor influenta atitudinea electoratului, deci scorul partidelor in caz de alegeri anticipate.
Daca in randul populatiei, anticipatele sunt un proiect cu foarte multe necunoscute, in randul politicienilor lucrurile sunt si mai incalcite. Opozitia nu vrea anticipate pentru ca risca sa-si injumatateasca numarul de mandate parlamentare. Paradoxal insa, nici puterea nu se arata foarte entuziasmata de subiectul favorit al presedintelui Basescu. PUR exclude proiectul pentru a nu dispare de pe scena politica. UDMR e la fel de negativista pentru ca se teme de o demobilizare a electoratului maghiar care ar scoate-o din Parlament. Iar Alianta D.A. este rupta in doua. Pe de o parte, liberalii, cu Tariceanu in frunte, nu vor anticipate pentru ca nu mai sunt atat de siguri de postul de premier si nici de pozitia dominanta in Alianta, iar pe de alta parte democratii sunt mai deschisi fata de proiect pentru ca asa le-a zis Basescu si pentru ca ar avea numai de castigat.
Avand in fata cele doua agende, a populatiei si a politicienilor, inclin sa cred ca alegerile anticipate sunt pe cale sa devina un proiect depasit. Sigur, nu sunt excluse surprizele, dar in acest moment, avand pe masa toate datele si pornind de la premisa ca politicienii fac alegeri rationale, as spune ca, cel putin in acest an, nu vom avea anticipate.
Remus Stefureac este doctorand
in stiinte politice la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
remus.stefureac@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
