Nu, nu ne-am săturat de Bucureşti, dar ni s-a părut important să scriem despre un fenomen care a afectat, într-o formă sau alta, peste 100.000 de români într-un an: de la sub 350.000 de inşi care s-au mutat de la ţară la oraş sau invers înainte şi până în 2009, în 2010, anul în care românii au încasat criza în plin, şi-au părăsit localităţile aproape 460.000 de oameni.
60.000 de oameni, adică populaţia unui judeţ întreg care s-a mutat într-un singur an de zile. Din statistici nu este clar cine sunt cei ce s-au mutat: reiese doar că principalul flux a mers dinspre oraş spre ţară (dar diferenţele sunt mici) şi că sunt, cei mai mulţi, oameni tineri, între 20 şi 35 de ani. Aşa că ne-am gândit să oferim, în acest număr al revistei, câteva idei celor ce doresc să părăsească comoditatea şi neajunsurile marelui oraş şi să se stabilească în altă parte a ţării. Interpretările statisticilor de mai sus sunt multiple şi de analizat pe larg, dar o să mă opresc doar la câteva aspecte mai puţin băgate în seamă.
Multe din marile naţii au apărut şi s-au menţinut pentru că au plecat într-o direcţie oarecare: unii au plecat spre vest, alţii spre sud sau spre soare-răsare. Migraţia antreprenorilor şi a forţei de muncă au creat în lumea modernă zone cu o efervescenţă aparte, cum este Silicon Valley, care definesc lumea globalizată. România are nevoie de mobilitate, iar autorităţile şi comunităţile locale trebuie să sprijine mobilitatea oamenilor. Pentru că migraţia forţei de muncă poate însemna concurenţă, creştere economică, dezvoltare. Citiţi opinia integrală a lui Dorin Oancea pe www.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
