Ultimele doua zile au prilejuit aparitia a trei sondaje de opinie, primul publicat duminica de INSOMAR, iar celelate doua realizate de IMAS, respectiv de Gallup Romania in cadrul Barometrului de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate Deschisa. Datele oferite de cele trei institute marcheaza o radiografie in schimbare a scenei politice romanesti. E adevarat ca exista diferente intre cele trei sondaje care pot fi puse pe seama erorilor de esantionare sau a modalitatilor distincte de formulare a intrebarilor. Insa, per ansamblu, se remarca o tendinta de scadere a credibilitatii puterii si de crestere a principalului partid de opozitie. Sondajele sunt primele cercetari sociale importante care surprind efectele Congresului PSD, ale inundatiilor si ale crizei jurnalistilor rapiti in Irak.
Analiza datelor politice, pe care ma voi concentra in acest material, releva multe elemente de noutate. 35% pentru PSD, 49% pentru Alianta D.A. si doar 6,3% pentru PPRM, Geoana - cel mai apreciat presedinte de partid, scaderea popularitatii lui Basescu de la 65% la 59% si a executivului de la 57% la 43% in sondajul INSOMAR; 50% pentru Alianta D.A., 28,4% pentru PSD, scaderea increderii in Calin Popescu Tariceanu de la 47% la 40% si in Basescu de la 55% la 52%, respectiv cresterea lui Geoana de la 39% la 43% in barometrul politic al IMAS; 46% pentru Alianta si 24% pentru PSD au fost raspunsurile la o intrebare deschisa din cadrul sondajului Gallup.
Cele trei sondaje reprezinta semnale publice importante si, in aceasta calitate, au implicatii semnificative asupra scenei politice, rasturnand multe din calculele facute in ultima perioada.
Primul lucru pe care il constat este ca pierderile electorale ale puterii sunt contabilizate mai degraba de PSD. Practic, sprijinul pierdut de putere este atras doar de principalul partid de opozitie, el nedistribuindu-se la mai multe formatiuni de opozitie asa cum se intampla pana acum. Acest lucru sugereaza o polarizare accentuata a opiniilor electorale, fenomen care deschide calea spre un bipartidism mai pronuntat, fundamentat pe doua forte politice mari care obtin fiecare, in jurul a 35 - 40 de procente. Efectul cel mai puternic a fost resimtit de PPRM a carui prabusire in zona pragului electoral a declansat alarma, dar si solutia de avarie prin revenirea lui Vadim in prim-plan.
Rezultatele sondajelor vor influenta si proiectul de convocare a alegerilor anticipate, in sensul ca scorul in crestere al PSD ii descurajeaza pe cei care aveau indoieli, dar erau inclinati sa sprijine initiativa lui Basescu. Liberalii care l-au refuzat deja pe presedinte au acum un argument suplimentar in pledoaria lor impotriva anticipatelor, in timp ce eventualii parlamentari ai opozitiei, care ar fi putut fi "convinsi" de Cotroceni sa sprijine in Parlament procedurile de declansare a anticipatelor, vor fi acum mai greu de abordat.
De asemenea, rezultatele sondajului INSOMAR in special intaresc pozitia politica a lui Mircea Geoana intr-un moment in care PSD se afla intr-o defensiva evidenta. Cresterea in credibilitate a social-democratilor ar putea limita sezonul dezertarilor din partid, indepartand totodata posibilitatea ca gruparea Iliescu sa se revolte in viitorul apropiat.
Nu in ultimul rand, sondajele reprezinta un semnal de alarma pentru guvernanti care, dupa numai 5 luni de guvernare, se confrunta cu spectrul scaderii la capitolul credibilitate. Acest lucru nu poate ramane fara urmari, puterea D.A. fiind obligata sa vina cu solutii de redresare atat in planul guvernarii, cat si in ceea ce priveste regruparea politica. Un raspuns in acest sens ar putea fi chiar semnalul pozitiv din week-end al premierului Tariceanu privind fuziunea PNL - PD.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
