Institutul de Statistică a dezlegat „misterul“ creşterii economice neaşteptate de pe primul semestru din 2022: creşterea surprinzătoare cu 24% a sectorului IT&C, în condiţiile în care anterior ritmul de creştere an la an era de 10-12%.
Acestui sector, în valoare nominală de 42 miliarde de lei pe primul semestru, i se adaugă sectorul de servicii suport - aşa numitele service-centere -, asociat IT-ului, care a cunoscut la rândul său o creştere de 9% pe primul semestru.
Serviciile suport au avut o valoare adăugată în aceeaşi perioadă, conform INS, de 34 mld. lei.
Dacă la IT&C intră marii angajatori străini precum SAP, IBM, Oracle, Cognizant dar şi companii cu capital privat românesc precum Qualitance sau Arobs, în service-centere lucrează zeci de mii de oameni cu sarcini asimilate IT-ului, în firme precum Genpact sau Capgemini.
Ambele sectoare de business au un nivel mare al valorii adăugate raportate la cifra de afaceri, de peste 50%. De aici şi ponderea lor mare în cadrul valorii adăugate brute totale, chiar dacă cifra de afaceri este mai redusă faţă de industrie sau comerţ.
Astfel, în industria auto de exemplu, în top 3 din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale din economie pe sectoare, după comerţ cu amănuntul şi comerţ cu ridicata, raportul între valoare adăugată şi cifra de afaceri este de doar 20%.
Deci cele două sectoare - IT&C şi serviciile suport – lasă în economia românească din totalul cifrei de afaceri, adică al producţiei, peste 50 eurocenţi la fiecare euro produs, în timp ce auto lasă 20 eurocenţi la fiecare euro producţie suplimentară sau comerţul 30 eurocenţi la fiecare euro producţie suplimentară.
Explicaţia este că în sectorul auto, spre exemplu, inputurile - componente, materiale, materii prime - au o valoare foarte ridicată, în timp ce IT-iştii au pur şi simplu nevoie de un computer, un birou (mai nou nici măcar) şi conexiune la internet. Plus un salariu, care a ajuns astăzi la o medie de 9.000 de lei net.
În total, cele două sectoare cu mare valoare adăugată - IT&C şi servicii suport - au ajuns la 76 miliarde de lei, aproape jumătate din valoarea adăugată în industrie pe primul semestru, de 154 miliarde de lei.
Accelerarea în IT&C s-a produs ca urmare a creşterii cererii. Pandemia a determinat companiile din toată lumea să investească în automatizarea proceselor de business, iar firmele de IT din România au angajat în ultimii doi ani mii de oameni pentru a face faţă comenzilor.
Tremend, spre exemplu, un jucător local, a fost preluat în 2022 de gigantul din publicitate Publicis când avea 650 de angajaţi, iar obiectivul este să ajungă la 1.000 de oameni până la sfârşitul anului pentru a putea livra potrivit cerinţelor.
Cognizant, un jucător care a ajuns de talia Oracle sau IBM, angajează 1.000 de ingineri software în fiecare an în România.
Dar cel mai important ar putea fi fenomenul UiPath. Compania a devenit în 2020, de când sunt ultimele date, unul din cei mai mari 10 jucători din piaţa locală de IT&C, cu o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei, cu 90% mai mare decât anul anterior.
Nu sunt disponibile datele pe 2021 şi evident nici pe 2022 semestrul I, dar dacă s-a păstrat trendul de creştere, adică dublare an la an, în 2021 a ajuns la 2,4 miliarde de lei, iar pe primul semestru din 2022 UiPath România este posibil să fi ajuns la o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei, adică 500 mil. euro.
Cele 2,4 miliarde de lei, la o valoare adăugată de 80%, înseamnă înseamnă 2 miliarde de lei, adică 5% din cele 42 miliarde lei valoare adăugată în IT&C de pe primul semestru.
UiPath a venit de nicăieri şi adaugă un miliard de euro la piaţa de IT&C din România, în condiţiile în care în urmă cu 3-4 ani nu conta.
Compania are un puternic centru de cercetare-dezvoltare pe piaţa locală, care avea 830 de angajaţi în 2020 şi astăzi este posibil să fie la peste 1.500 de oameni. Grupul alocă UiPath SRL, firma înregistrată în România, o parte importantă din businessul său, probabil între 30 şi 50%. Şi dacă a fost unul din factorii cheie ai creşterii din IT&C pe semestrul I?
În service-centere, creşterea accelerată este favorizată de lucrul de acasă. Astăzi, firmele din acest sector pot angaja nu numai oameni din marile centre universitare precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi, ci se duc şi spre Focşani, Gherla sau Roman fără probleme.
În 2010, ZF a lansat campania „1 milion de IT-işti pentru România“. Un milion de IT-işti nu sunt încă, dar miliardari români din IT au apărut.
