Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Ce investiţii se pregătesc pentru infrastructura de colectare a deşeurilor de plastic în România?

♦ În total, potrivit datelor centralizate în Harta Reciclării, existau anul trecut aproximativ 16.000 de puncte în care se colectează deşeuri la nivel naţional. În ultimul an au mai fost adăugate circa 1.000 de puncte noi de colectare, majoritatea în incinta marilor hipermarketuri deschise în ultimii doi ani, astfel că reţeaua a ajuns la aproape 17.000 de puncte pe hartă, circa jumătate dintre ele incluzând colectarea plasticului, pe lângă alte deşeuri de ambalaje reciclabile.

Infrastructura pentru colectarea plasticului are şanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiţii anunţate pentru înfiinţarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deşeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât şi supraterane şi vor fi dotate cu sisteme anti-efracţie. Insulele vor avea containere de colectare separată a plasticului, dar vor deservi doar comunităţile de locatari arondate acestora“, explică Radu Hădăreanu, managerul proiectului Harta Reciclării, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze

într-un singur loc, pe o hartă, locurile în care pot fi predate diferite categorii de deşeuri. Tot din fonduri UE, vor fi construite şi puncte de colectare publice. Acestea se vor numi centre de aport voluntar (CAV), iar în prezent există surse de finanţare pentru peste 500 de astfel de centre. CAV-urile vor fi dedicate în primul rând colectării deşeurilor speciale – deşeuri de construcţii, voluminoase, deşeuri organice, periculoase. Vor fi însă dotate şi cu containere pentru deşeuri reciclabile, inclusiv plastic. „Colectarea separată a plasticului se face direct de la sursă din ce în ce mai des - operatorii de salubritate ridică deşeurile reciclabile de la blocuri şi case. Există în continuare şi puncte publice de colectare a plasticului, operate de primării sau de salubrişti, dar numărul acestora pare să rămână stabil“, mai spune Radu Hădăreanu. Odată cu creşterea numărului de ambalaje PET cu sigla Sistemului de Garanţie-Returnare de pe piaţă („Ambalaj cu garanţie“), este de aşteptat să crească şi gradul de colectare a acestui tip de plastic prin intermediul magazinelor. Faptul că recipientele PET returnate astfel trebuie să fie întregi va scădea posibilitatea de contaminare a acestora şi va creşte gradul lor de reciclabilitate. În total, potrivit datelor centralizate în Harta Reciclării, existau anul trecut aproximativ 16.000 de puncte în care se colectează deşeuri la nivel naţional. În ultimul an au mai fost adăugate circa 1.000 de puncte noi de colectare, majoritatea în incinta marilor hipermarketuri deschise în ultimii doi ani, astfel că reţeaua a ajuns la aproape 17.000 de puncte pe hartă, circa jumătate dintre ele incluzând colectarea plasticului, pe lângă alte deşeuri de ambalaje reciclabile. Alina-Elena Vasiliu

Mai multe detalii pe zf.ro

Harta Reciclării este un program al asociaţiei Viitor Plus, o organizaţie non-profit înfiinţată în 2006, cu experienţă în dezvoltarea de programe de antreprenoriat social, educaţie pentru mediu, voluntariat şi infrastructură de mediu. Platforma include o hartă cu 16.000 de puncte amplasate pe stradă sau în incinta unor magazine, benzinării, farmacii şi firme cu depozite de colectare.

„Securizarea materiei prime este esenţială, deoarece reprezintă sursă directă pentru materialele cu care lucrăm. Calitatea deşeurilor este esenţială pentru succesul reciclării“, spun reprezentanţii Alpla, o companie austriacă ce activează pe piaţa ambalajelor şi a reciclării, operând pe plan local prin intermediul Alpla Packaging România.

Majoritatea punctelor de colectare a plasticului de pe Harta Reciclării sunt de două tipuri: puncte publice de colectare a deşeurilor reciclabile administrate de operatorii de salubritate delegaţi de administraţiile locale şi puncte de colectare amplasate în incinta supermarketurilor, hipermarketurilor sau a altor magazine cu suprafaţă mare care vând produse ambalate. PET-ul este cel mai colectat tip de plastic, dar se colectează şi recipientele din plastic gros, de produse de curăţenie şi detergenţi sau foliile de plastic. După colectare, deşeurile reciclabile ajung la staţiile unde sunt cel mai adesea sortate manual. Reciclabilele se sortează pe mai multe fracţii.

Colectarea plasticului are loc ţinând cont de câteva reguli, potrivit informaţiilor de pe platforma Harta Reciclării: recipientele din plastic pentru băuturi – cu capac sau fără – se colectează fără îndepărtarea etichetelor, acestea urmând să fie înlăturate în timpul procesului de reciclare; dacă este posibil, ar trebui să fie spălate cu apă şi uscate, deoarece resturile de alimente sau lichide pot contamina alte deşeuri reciclabile cu care intră în contact; recipientele se presează cât mai mult posibil, pentru reducerea volumului.