Majoritatea judecatorilor romani, 52%, spun ca sunt supusi unor presiuni politice in ceea ce priveste rezolvarea cauzelor, confirmand astfel avertismentele Parlamentului European legate de independenta sistemului juridic din Romania.
Aceasta este una dintre concluziile unui raport preliminar de evaluare a integritatii si rezistentei la coruptie a magistratilor, dat publicitatii ieri de Ministerul Justitiei. Cele mai frecvente presiuni, arata studiul, sunt de natura mediatica, urmate indeaproape de cele politice si cele exercitate prin intermediul conducerilor administrative ale instantelor. Magistratii, intr-o majoritate covarsitoare, 81%, sunt nemultumiti, totodata, ca nu exista garantii legale care sa le asigure independenta sau ca acestea sunt insuficiente. In acelasi timp, magistratii isi pun problema asigurarii protectiei fata de eventualele riscuri ce decurg din indeplinirea atributiilor. Mai exact, 94% dintre judecatori cred ca o asemenea protectie nu este garantata si, considera ca ar fi binevenita.
Studiul Ministerului Justitiei a inceput in a doua parte a anului trecut si a avut ca punct de plecare perceptia negativa asupra justitiei si problemele sesizate in negocierile de aderare ale Romaniei la Uniunea Europeana. Atat Comisia Europeana cat si Parlamentul European au semnalat, sa ne amintim, ingerinte politice in actul de justitie si au cerut expres administratiei de la Bucuresti sa treaca la reformarea sistemului judiciar. Plecand de la aceste semnale, Ministerul Justitiei a demarat studiul pentru a evalua capacitatea judecatorilor de a fi incoruptibili si, ulterior, pentru a determina masurile ce se impun pentru combaterea coruptiei in sistem.
Insa, pe langa acest aspect, s-a mai avut in vedere opiniile magistratilor despre statutul social-economic al judecatorului, perceptia negativa asupra justitiei, relatia cu parchetul, relatia cu mass-media. Chestionarul a fost completat de totii judecatorii din tara, sub rezerva anonimatului.
Legi proaste, dosare multe
O alta concluzie a raportului Ministerului Justitiei este ca sistemul judiciar functioneaza doar in proportie de trei sferturi. Concret, justitia functioneaza in doar 75% din cazuri, conform opiniei judecatorilor. Si aceasta, spun magistratii, din cauza legilor proaste si a valului de cauze ce-si asteapta rezolvarea.
Calitatea actului legislativ lasa mult de dorit. Un procent extrem de mic, 7,5% dintre judecatori sunt multumiti de legile romanesti, considerate foarte slabe, fapt ce afecteaza calitatea actului de justitie, spun magistratii. Ei acuza si conditiile de munca, salarizarea si locuintele nesatisfacatoare. Pun, de asemenea, problema slabei informatizari a instantelor judecatoresti, in conditiile in care mai putin de jumatate dintre judecatori dispun de calculatoare.
Magistratii neaga cazurile de mita din sistem
Studiul Ministerului Justitiei arata ca doar o mica pondere a magistratilor, 14%, au stiinta despre cauze in care s-au oferit sau pretins bani ori alte foloase, si numai 6% au spus ca li s-au oferit mita. Procentele relevate sunt mai ridicate decat cele aratate de un alt studiu al Bancii Mondiale realizat in urma cu trei ani. Cu toate acestea, nivelul coruptiei percepute este mai ridicat.
Chestionarul a fost supus analizei si propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum si reprezentantilor unor organizatii interne si internationale; Liga Apararii Drepturilor Omului, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency International.
Guvernul garanteaza reforma in justitie
Ca raspuns la avertismentele si criticile Comisiei Europene si Parlamentului European, institutii ce faceau referire la politizarea sistemului judiciar din Romania, Ministerul Justitiei a initiat un pachet de legi prezentat drept garantie a reformei si depolitizarii justitiei. Este vorba despre trei legi, statutul magistratilor, reorganizarea judiciara si organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, aflate in Parlament in diferite stadii de dezbatere. Guvernul s-a angajat in fata institutiilor europene ca va promova aceste legi, ca de altfel si alte proiecte legislative necesare negocierilor cu Uniunea Europeana, pana la sfarsitul lunii iunie. Insa termenul risca sa nu fie respectat in conditiile in care Parlamentul si-a redus programul de lucru din cauza implicarii parlamentarilor in campania electorala pentru alegerile locale. In ciuda apelurilor facute de Guvern Parlamentului, in care amintea importanta adoptarii legilor respective, Senatul si Camera Deputatilor mai au inca o lista lunga de legi ce asteapa in sertare. Mai exista si o alta problema semnalata de ministrul integrarii europene, Alexandru Farcas. Trei proiecte de lege - cele care reglementeaza profesiile de medic, farmacist si asistent medical sau moasa - au fost adoptate de Parlament intr-o forma ce contravine acquis-ului comunitar, incalcand principiile de baza ale UE. Ca solutie de compromis, Ministerul Integrarii Europene va cere presedintelui Ion Iliescu sa nu promulge aceste legi si sa le retrimita spre dezbatere Parlamentului.
mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
