Marcata de ample proteste de strada, Ucraina a intrat in a doua saptamana de criza politica, fara perspective clare ale unei solutionari in viitorul apropiat. Ziua de ieri ar fi trebuit sa fie un pas important in rezolvarea crizei instalate la Kiev pe 2 aprilie, odata cu decretul prezidential de dizolvare a parlamentului.
Curtea Constitutionala a Ucrainei (CC) trebuia sa inceapa ieri deliberarile asupra legalitatii decretului semnat de presedintele Viktor Iuscenko.
Dar cu o zi inainte, cinci judecatori ai CC au denuntat o serie de presiuni politice si CC a decis sa amane pentru data de 17 aprilie examinarea plangerii celor 53 de parlamentari, sustinatori ai premierului prorus Viktor Ianukovici, ce au acuzat neconstitutionalitatea deciziei lui Iuscenko.
Parlamentarii din tabara lui Ianukovici fac referire la constitutia ucraineana care spune, printre altele, ca decizia de a dizolva Rada Superioara se ia dupa consultarile presedintelui cu speakerul, vicespeakerii si liderii fractiunilor parlamentare. Pe de alta parte, insa, cei din tabara lui Iuscenko spun ca nu exista o definire clara a termenului de "consultari", care ar putea fi interpretat ca o incercare de gasire a unui consens, acceptare a unui compromis sau, de ce nu, ca o simpla informare.
Viziunea diferita asupra constitutionalitatii decretului prezidential este complementata de viziunea diferita asupra momentului de declansare a crizei actuale. Pentru sustinatorii lui Ianukovici criza a inceput clar pe 2 aprilie, odata cu discursul televizat al presedintelui Ucrainei care anunta decizia de dizolvare a Radei.
Pentru Iuscenko insa, criza a inceput la 23 martie, cand 11 deputati reprezentand fosta coalitie rezultata din Revolutia Portocalie a celor doi lideri, Iuscenko si Iulia Timosenko, au trecut de partea coalitiei loiale lui Ianukovici. Numarul deputatilor din coalitia respectiva urca astfel spre 248, iar zvonurile precum ca si alti deputati ar putea trece de partea lui Ianukovici devenisera tot mai frecvente.
Marele pericol pentru presedintele ucrainean il reprezinta posibilitatea ca premierul prorus sa stranga 300 de parlamentari, astfel obtinand cvorumul necesar pentru a modifica actuala constitutie si a transforma functia de presedinte intr-una pur decorativa. Un alt scenariu este posibilitatea initierii procedurii de impeachment. Pericolul parea cu atat mai verosimil cu cat la 12 ianuarie 2007 Rada adoptase Legea referitoare la Cabinetul Ministrilor, care transforma functia de prim-ministru in cea mai puternica pozitie politica din Ucraina, restrangand dreptul presedintelui de a numi premierul si ministrii de externe si al apararii.
In ciuda repetatelor convorbiri pentru solutionarea crizei, ambele tabere raman pe propriile pozitii. Astfel, la o noua runda de negocieri, Viktor Iuscenko a anuntat ca nu va renunta la decizia sa de a dizolva Parlamentul, desi este dispus sa amane data organizarii alegerilor anticipate.
Intrebat despre posibilitatea organizarii alegerilor prezidentiale anticipate, idee vehiculata de anturajul lui Ianukovici, seful statului a replicat: "Acesta nu este un subiect de dezbatere".
El a reamintit cele patru cazuri prevazute de Constitutie pentru declansarea alegerilor prezidentiale anticipate, respectiv moartea sau imbolnavirea grava a presedintelui, destituirea din functie si demisia. "Din fericire, nici una dintre circumstante nu exista astazi in Ucraina", a precizat Iuscenko.
Totusi, unii experti politici au semnalat disponibilitatea presedintelui ucrainean pentru iesirea din impasul politic creat prin planul de compromis in 15 puncte, pe care l-a propus premierului Viktor Ianukovici. Cele doua parti au convenit sa nu dea publicitatii acest plan pana cand nu vor discuta. Potrivit unor informatii, Ianukovici dezbate in prezent acest plan cu cei mai apropiati consilieri ai sai. Se pare ca acesta a fost si subiectul de discutii al lui Ianukovici cu fostul presedinte polonez Alexander Kwasniewski, sosit la Kiev pentru a contribui la solutionarea crizei politice. Conform agentiei poloneze de stiri, PAP, citata de RIA Novosti, Ianukovici s-a intalnit cu Kwasnievski caruia i-a multumit pentru "pozitia activa" si sprijinul oferit in solutionarea crizei politice.
Kwasniewski nu este insa singurul om politic din afara Ucrainei implicat in medierea conflictului intre presedinte si premier la Kiev. Anterior, actualul presedinte polonez Lech Kaczynski si omologul sau lituanian Valdas Adamkus, care s-au intalnit la Vilnius si au discutat despre evolutia crizei ucrainene, au declarat ca atat Polonia, cat si Lituania sunt dispuse sa medieze negocierile, in cazul in care autoritatile de la Kiev, si in special Viktor Iuscenko, vor cere acest lucru. Mai mult, serviciul de presa al Partidului Regiunilor (PR), formatiune condusa de Ianukovici, declarase marti ca premierul ucrainean va avea o interventie la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a carei sesiune de primavara incepe saptamana viitoare.
Se pare deci, ca medierea internationala, refuzata anterior de presedintele ucrainean care declara ca actuala situatie politica e o problema interna a statului ucrainean, pare sa fie unul din punctele cheie pentru scoaterea Kievului din impas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
