Liderii Uniunii Europene reuniti la sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles, au convenit sa deschida negocierile de aderare cu Turcia, la 3 octombrie 2005.
Pana la acea data Ankara va trebui sa recunoasca, juridic, Republica Cipru, sa recunoasca genocidul armean si sa acorde mai multe libertati minoritatii kurde.
Cipru este impartit intre Grecia si Turcia, din 1974. Asa numita Republica a Ciprului de Nord (partea turca) nu este recunoscuta decat de autoritatile de la Ankara. In lipsa unui acord cu Turcia, care nu recunoaste independenta tarii, in intregul ei, in UE a fost integrata, la 1 mai, doar partea greaca a Ciprului.
Or, la summitul de la Bruxelles, liderii europeni i-au cerut premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, sa recunoasca independenta acestei tari ca o conditie a inceperii negocierilor. Acest lucru a fost refuzat de Erdogan care a spus ca are nevoie de mai mult timp de gandire.
Proiectul declaratiei finale a fost, in aceste conditii, modificat, iar liderii europeni ai scris in document ca Turcia va trebui sa recunoasca Ciprul pana la inceperea negocierilor de aderare, adica la 3 octombrie 2005.
Conditiile dure impuse Turciei i-au dezamagit pe politicienii din aceasta tara. Liderii europeni ai acceptat inceperea negocierilor, dar au spus ca "nu exista garantii" in privinta rezultatului acestora. Potrivit presedintelui francez, Jacques Chirac, negocierile ar putea dura intre 10 si 15 ani. Este mult prea mult pentru Turcia care asteapta de 40 de ani semnalul inceperii negocierilor, si ar fi vrut sa se integreze macar in 2015, daca nu in 2009 cum dorea initial.
"Sentimentul nostru este unul de deceptie", a declarat un diplomat turc. "Protocolul nu pare sa fie un document care poate fi semnat", a spus el.
Dar liderii europeni ai fost fermi: "Putem incepe negocierile cu Turcia, pe baza analizei intocmite de Comisia Europeana", a declarat premierul olandez, Jan Peter Balkenende, presedintele in exercitiu al UE, la incheierea dejunului de lucru al sefilor de stat si de guvern din cele 25 de state membre ale UE.
Balkenende a subliniat insa ca Comisia Europeana si-a dat acordul, la 6 octombrie, pentru inceperea negocierilor de aderare cu Ankara, dar a formulat o serie de avertismente, mentionand ca negocierile vor constitui "un proces deschis, al carui rezultat nu poate fi garantat in avans".
"In aceasta seara, UE a deschis usa Turciei", a declarat presedintele Comsiei, Jose Manuel Durao Barroso. Alti demnitari sunt insa mult mai sceptici. Ministrul britanic de Externe, Jack Straw, a declarat ca, deocamdata, "nu este clar" daca Turcia poate accepta oferta liderilor europeni referitoare la inceperea negocierilor de aderare.
"Deocamdata, nu este clar" daca Turcia poate accepta, din punct de vedere politic, conditiile pentru inceperea negocierilor, printre care figureaza si recunoasterea Republicii Cipru, a adaugat seful diplomatiei britanice.
"Am ales data de 3 octombrie pentru a acorda Turciei timpul necesar sa recunoasca Ciprul, un demers necesar, pentru ca nu se poate intra intr-o familie fara a-l recunoaste pe unul dintre membrii acesteia", a explicat, la randul sau, seful Guvernului italian, Silvio Berlusconi.
Sunt si alte conditii care par greu de digerat pentru Turcia. Este vorba de acordarea de drepturi pentru minoritatea kurda si de recunoasterea genocidului armean.
Aceste lucruri trebuie recunoscute, a declarat presedintele francez, Jacques Chirac inainte de incepera negocierilor.
Inaintea deschiderii negocierilor, Consiliul European (sefii de state si de guverne) trebuie sa fixeze, la propunerea Comisiei, un cadru de negociere, care va defini criteriile privind punerea in practica a aquis-ului comunitar, reformele pe care Turcia trebuie sa le faca, relatiile cu vecinii, respectul libertatilor fundamentale.
Aderarea Turciei a fost un subiect de vie controversa in sanul societatii occidentale. Cancelarul austriac, Wolfgan Schussel, a anuntat la Bruxelles ca tara sa va organiza un referendm privind aderarea Turciei. Un procent de 62% dintre austrieci se opun aderarii Turciei, iar nu vot negativ va amana aceasta decizie.
Populatia Turciei s-a bucurat, totusi, de decizia UE, in ciuda dezamagirii aratate de politicienii de la Ankara.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
