Nu exista un conflict de neevitat intre procesul de reducere a inflatiei si politica fiscala, asa cum ar sugera exemple din unele tari, ci doar guverne proaste si iresponsabile, care ezita sa aplice o disciplina fiscala, afirma Leszek Balcerowicz, presedintele Bancii Nationale a Poloniei si fost ministru al finantelor.
El a spus la un forum organizat recent de revista Euromoney ca nu exista nici un exemplu de tara care sa fi avut de suferit de pe urma unei politici fiscale austere, insa sunt numeroase experientele dezechilibrelor create de politici prea relexate, care au condus la costuri mult mai mari pentru corectare. Balcerowicz a preluat conducerea bancii centrale poloneze dupa o experienta consistenta in calitate de ministru al finantelor, asa incat are una dintre cele mai complexe perspective asupra relatiei care ar trebui sa existe intre cele doua institutii cu roluri esentiale in reducerea inflatiei.
"Ar fi rau ca tarile mici sa nu accepte constrangeri fiscale numai pentru ca altele mai mari intarzie sa o faca".
Balcerowicz afirma ca intrarea in Uniunea Europeana nu reprezinta o garantie a succesului. "Cand politica economica urmata de o tara nou intrata a fost proasta, a avut loc mai degraba o divergenta si nu o convergenta spre standardele comunitare. De-abia cand a aparut consolidarea fiscala au venit si progresele", a spus economistul polonez, amintind exemplul Greciei, care a recuperat foarte greu decalajele de dezvoltare, de-abia in anii '90", spune respectatul economist polonez.
"Calitatea de membru este o sansa de a merge mai repede, fondurile structurale pot accelera procesul, insa rezultatul final depinde de calitatea politicii interne. Intr-adevar, esti mai credibil atunci cand esti membru UE, insa aceasta nu este si un substitut pentru politici bune".
Balcerowicz considera ca succesul unui nou membru al UE depinde de stabilitatea preturilor, capacitatea de a concura pe piata unica, de reformele interne si limitarea ajutorului de stat. "Trebuie renuntat la mitul marilor companii, asa numitii campioni nationali, care au atat de mult succes incat trebuie subventionati pentru a rezista."
El admite ca in orice tara politica fiscala este "foarte politizata. Si care ar fi solutia in aceste conditii? "Opinia publica trebuie mobilizata pentru a sustine ideea de disciplina fiscala".
Seful bancii centrale a Poloniei spune ca reducerea inflatiei este cea mai importanta pe plan macroeconomic.
Romania se afla anul acesta in fata unui posibil conflict intre programul de consolidare a scaderii inflatiei sub pragul de 10% si presiunile de crestere a preturilor determinate de reducerile de impozite, care vor lasa, inevitabil, mai multi bani disponibili consumului. Sumele suplimentare astfel rezultate se adauga majorarilor salariale aprobate pentru salariatii din sectorul bugetar inaintea alegerilor.
In aceste conditii, FMI preseaza noul guvern sa stranga la maximum cureaua cheltuielilor bugetare, mergand chiar pana la un deficit de numai 0,9% din PIB, fata de un nivel de 1,4% inregistrat la sfarsitul lui 2004.
De altfel, misiunea de experti ai Fondului care urmeaza sa soseasca la Bucuresti pe 26 ianuarie, asteapta sa vada un nou proiect de buget de stat pentru anul care tocmai a inceput, in conditiile in care cel aprobat de Parlament in toamna lui 2004 nu mai este valabil dupa introducerea cotei unice de impozit pe venit si reducerea impozitului pe profit pana la un nivel similar de 16%.
Deficitul bugetar pe 2005 tensioneaza relatiile guvernului cu FMI
In acelasi context, FMI considera ca bugetul pe 2005 nu va putea sustine majorarile de pensii care ar urma sa rezulte din recalcularile promise de noii guvernanti.
Din pacate, tocmai unele din masurile sugerate de FMI pentru acoperirea pierderilor de venituri - cum este majorarea TVA de la 19% la 20% - ar putea induce efecte inflationiste, avand in vedere cresterea tuturor preturilor si tarifelor.
Pe de alta parte, cresterea cotei de TVA ar putea avea si un efect de temperare a unei cereri de consum in crestere puternica, stimulata o data in plus de relaxarea impozitelor directe.
Cert este ca singura parghie de control al inflatiei ramane restrangerea cat mai stricta a deficitului bugetar, mai ales ca banca centrala trebuie sa se concentreze pe pregatirea pietei pentru liberalizarea contului de capital pana in aprilie, printr-o cat mai mare reducere a dobanzilor la depozitele in lei.
Obiectivul de continuare a trendului de scadere a inflatiei este cu atat mai complicat in 2005 cu cat oricum erau programate noi majorari de tarife la utilitati, in perspectiva alinierii acestora la preturile de pe piata internationala sau cel putin a acoperirii depline a costurilor de productie.
Potrivit tintei anuntate de noul guvern si salutate de banca centrala, inflatia ar urma sa scada pana la 7% la sfarsitul acestui an, de la 9,3% in 2004. Majoritatea analistilor sunt insa sceptici in aceasta privinta, estimarile pietei mergand spre o inflatie de cel putin 8%.
BNR a anuntat deja "reconfigurarea" proiectiei pe termen scurt a ratei inflatiei, aceasta ingloband si efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea preturilor administrate, evolutia cursului de schimb al leului si cresterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare. Banca centrala inca evalueaza implicatiile noului cadru fiscal asupra tabloului macroeconomic si, implicit, nevoile de recalibrare a masurilor de politica monetara.
In ultima parte a lui 2004, BNR a continuat sa sterilizeze in forta excesul de lichiditati de pe piata, astfel ca stocul de bani atrasi de la bancile comerciale ajunsese la nivelul record de aproape 150.000 de miliarde de lei (circa 3,8 mld. euro) la sfarsitul lui decembrie, din care mai mult de o treime au ajuns sa reprezinte plasamentele in certificate de depozit pe trei luni emise de BNR.
De la jumatatea acestui an, Banca Nationala urmeaza sa treaca la tintirea directa a inflatiei, prin anuntarea a unui punct fix central incadrat intr-o bandade variatie, tinta pe care se va angaja public sa o atinga folosind toate instrumentele de care dispune. Viceguvernatorul Cristian Popa, responsabil cu politica monetara, afirma ca modelul macroeconomic folosit pentru construirea prognozelor de inflatie a fost deja testat si functioneaza fara probleme. Conform intelegerii cu FMI, BNR va folosi primul semestru al acestui an pentru a proba in continuare noua abordare a inflatiei.
Punctul fix anuntat ca tinta de inflatie va fi folositor ca ancora pentru asteptarile inflationiste, in timp ce banda de variatie va acoperi posibilitatea ca anumite socuri sa afecteze atingerea precisa a tintei, fara a diminua credibilitatea angajamentului.
Tintirea directa a inflatiei este folosita de mai multi ani de bancile centrale ale Ungariei, Poloniei si Cehiei, care au avut insa experienta unor conflicte - uneori de-a dreptul acute - cu ministerele de finante, care cedau presiunilor politicianiste, refuzand sa adopte constrangeri fiscale fara de care tintele de inflatie deveneau aproape imposibil de atins.
Tariceanu: Nu FMI face politica in Romania
Politica guvernamentala din Romania este responsabilitatea Executivului validat de catre Parlament si nu a FMI, a declarat ieri, la Budapesta, premierul Calin Popescu Tariceanu, ca reactie la afirmatiile reprezentantului FMI in Romania, Graeme Justice, privind recalcularea pensiilor. "Nu FMI face politica in Romania, ci guvernul roman validat de Parlament. Cred ca nu este problema FMI sa ne dea sfaturi cu ce programe sa punem in aplicare sau nu. E un angajament al guvernului pe care-l conduc sa faca recalcularea pensiilor si il voi duce la bun sfarsit, in acest an", a spus Tariceanu. Intr-un interviu acordat agentiei Dow Jones, reprezentantul FMI in Romania, Graeme Justice, sustine ca inceperea majorarii pensiilor nu ar trebui sa aiba loc in acest an, deoarece "situatia fiscala nu o permite, fiind deja luate prea multe decizii care afecteaza bugetul in acest an". Premierul a precizat ca Executivul cunoaste care sunt indicatorii macroeconomici in limitele carora trebuie sa se incadreze si a dat asigurari ca deficitul bugetar se va incadra in parametrii care nu vor afecta evolutia inflatiei.
Deficitul in viziune germana
"Guvernele care adopta reforme structurale, in special in domeniul fiscal si al pietei muncii, nu ar trebui sa fie pedepsite daca aceste reforme conduc la depasirea pragului deficitului bugetar", a afirmat cancelarul german Gerhard Schroder, citat de Financial Times. Declaratia acestuia vine in contextul in care reprezentantii Uniunii Europene au anuntat ca Pactul de Stabilitate si Dezvoltare va fi reformat, fara a modifica insa limita maxima admisa pentru deficitul bugetar, de 3% din PIB. Cancelarul sustine ca Pactul ar functiona mult mai bine daca suveranitatea bugetara a statelor membre ar fi respectata in totalitate. Schroder spune ca inainte de dictarea unei masuri represive impotriva unui stat, Comisia Europeana ar trebui sa analizeze imaginea de ansamblu a economiei respective, inclusiv aspecte ca implementarea reformelor sociale, incetinire a cresterii economice sau alte poveri care apasa pe umerii tarii. Daca acestea exista, atunci ar trebui acordate circumstante atenuante. In ultima perioada, reprezentantii Germaniei, Frantei si Italiei, principalele economii din zona euro, au solicitat flexibilizarea cerintelor UE referitoare la marimea deficitului public in raport cu PIB, argumentand ca o limita de 3% este greu de respectat in perioadele de stagnare economica. De altfel, Germania si Franta au fost atentionate de mai multe ori de Comisia Europeana pentru nerespectarea acestui prag. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
