Dupa o restructurare drastica post-comunista in Republica Ceha, Skoda Holding da semne ca s-a insanatosit.
Skoda Holding, uriasul conglomerat cunoscut odinioara sub numele de Skoda Plzen , poate face obiectul unei lectii asupra greselilor facute in timpul tranzitiei Republicii Cehe de la comunism la Uniunea Europeana, in ultimii 15 ani.
O tura cu masina de-a lungul terenului de 180 de hectare aflat in propritatea Skoda,de la periferia orasului Plzen, ofera o priveliste ingrijoratoare. Jumatate din vastul spatiu nu este utilizat, transformat intr-un muzeu in aer liber de-a curmezisul caruia se intretaie conducte ruginite si sine de tren acoperite de buruieni, pe care acum Skoda il prezinta consiliului orasenesc ca zona industriala.
Cu toate acestea Skoda- care nu are nici o legatura cu producatorul de masini Skoda Auto, se numara candva printre mandriile statului ceh, o uzina care producea o gama naucitoare de produse, de la bare metalice la trenuri.
Astazi numara 5600 de angajati, fata de 38000 cati avea in 1989, iar noii proprietari ai Skoda doresc sa reduca aceasta cifra la jumatate inainte de sfarsitul acestui an.
Dupa caderea comunismului, in randul conducerii tarii s-a statornicit ideea ca geniul ingineresc al cehilor nu avea nevoie decat de o privatizare rapida pentru a se integra cu succes noii economii de piata- mai degraba decat de o injectie de capital si expertiza din strainatate. Guvernul a respins categoric avansurile Siemens si a vandut in 1992 Skoda lui Lubomir Soudek, un fost manager sustinut de banci aflate in proprietatea statului.
Soudek, in al carui birou trona un bust al imparatului roman Nero, a acumulat datorii uriase si a diversificat grupul deja mult prea eterogen prin achizitia si mai multor companii aflate in dificultate. Dupa patru ani consecutivi de pierderi, actionarii sai bancari l-au inlaturat in 1999.
Cand Martin Roman, atunci in varsta de numai 30 de ani, a preluat conducerea la sfarsitul anului 1999, Skoda avea pierderi cumulate de 10 miliarde de coroane cehe (370 milioane de dolari), un capital negativ de 2 miliarde coroane cehe si imprumuturi nerambursate de 12 miliarde coroane cehe, conform estimarilor acestuia. Compania avea mare nevoie de capital circulant, deoarece bancile refuzau sa-i acorde in continuare credite.
Ca urmare a unei restructurari problematice a bilantului contabil facuta de stat, Skoda a fost privatizata din nou si preluata in martie anul trecut de Appian, un grup financiar, la pretul de 800 de milioane de coroane cehe. In prezent are un singur proprietar, nici o datorie si nu mai exista nici un dubiu in ceea ce priveste daca va supravietui sau nu pentru a-si onora contractele.
"Inainte, trebuia sa facem lobby pentru a obtine finantari", spune Roman. "Acum suntem foarte cautati de banci. Inainte, trebuia sa mergem la Praga; acum bancile vin la Plzen".
Sub conducerea lui Roman, Skoda a cunoscut patru ani consecutivi de profit. In 2002 a raportat un profit net de 41,4 milioane coroane cehe, obtinut pe baza unei cifre de afaceri de 9,87 miliarde coroane. Pentru 2003, Roman preconizeaza "o crestere substantiala a profitabilitatii".
Intr-un interviu dat chiar inainte de a parasi Skoda luna trecuta, dupa patru ani, pentru a se alatura conducerii CEZ, uzina energetica cu capital de stat, Roman a insistat ca restructurarea financiara- cu toate ca esentiala- a fost partea usoara.
"Mult mai dificila decat restructurarea financiara a fost restructurarea companiei, stoparea piederilor si trecerea la profitabilitate", spune el.
Roman, care are studii de marketing si management in strainatate si a lucrat pentru companii cu capital strain, s-a grabit sa angajeze talente din afara. Nici un manager de la o companie multinationala nu fusese angajat in cei trei ani pana la numirea lui Martin Roman; el a angajat 50 in timpul cat a ocupat functia de presedinte. Noua echipa s-a concentrat mai intai pe implementarea unor standarde privind controlul si raportarile financiar-manageriale.
"Predecesorii mei nu aveau nici un fel de experienta in ceea ce priveste economia de piata, nici o idee despre ce inseamna managementul financiar sau al riscului, nici o idee realista despre ce este cu adevarat posibil", spune el.
Inainte Skoda nu stia cat costau produsele pe care le fabrica, ceea ce a determinat compania sa incheie o serie de contracte neprofitabile. In fiecare an conducerea promitea increzatoare profit, pentru ca in toamna urmatoare sa raporteze cu intarziere pierderi uriase.
Urmatoare provocare pentru echipa a fost diminuarea costurilor si ridicarea profitabilitatii. Desi Skoda platea angajatilor sai salarii mult mai scazute decat concurentii sai, cum ar fi Siemens sau Alstom, avea totodata costuri fixe ridicate si o productivitate slaba, ramanadu-i deci marje reduse. Uneori compania accepta contracte doar pentru a-si utiliza capacitatea de productie.
"In trecut se punea accentul pe valoarea veniturilor generate", spune Ladislav Tetal, seful diviziei de transport. "Toate celelalte i se subordonau".
Productivitatea a fost imbunatatita printr-o diminuare cu doua treimi a locurilor de munca, pana la 5600 si prin producerea unor componente in afara.
La preluarea conducerii, grupul Appian a redus drastic marimea societatii la doar doua departamente: producerea de energie si utilaje de transport.
Celelalte divizii, care includeau productia de bare de metal, echipamente destinate statiilor de producere a energiei atomice, prelucrarea otelului etc, au fost vandute. Per total, Skoda va renunta la jumatate din forta sa de munca.
In ciuda acestor realitati, Skoda a supravietuit si, spre deosebire de celelalte ramasite ale sectorului energetic ceh, a continuat sa proiecteze si sa produca produse proprii de inalta valoare, in loc sa-si asume simplul rol de subcontractor.
"Este singurul exemplu de restructurare reusita", afirma Roman, subliniind situatia trista a celorlalte foste mandrii nationale, pe care guvernul ceh a refuzat sa le vanda investitorilor straini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
