Investitiile straine atrase de Romania au crescut intr-un ritm sustinut in ultimii ani, de la putin peste 4 miliarde de euro in 2004 la suma record de 9,05 miliarde de euro in 2006.
Firmele straine au fost convinse sa vina sa investeasca in Romania mai degraba de forta de munca ieftina decat de efortul si lobby-ul facute de autoritati.
De altfel, de aproape patru ani politicienii vorbesc despre necesitatea adoptarii unei legi a investitiilor, dar nici pana in prezent aceasta lege nu s-a materializat. Exista un draft de pe vremea vicepremierului George Copos pe care nu l-a vazut inca nimeni si la care tot se lucreaza.
Reprezentantii guvernului anuntau la inceputul anului trecut ca se va face o analiza comparativa a legilor investitiilor straine din diverse tari, care sa acorde cat mai multe facilitati mai ales in domenii precum turism, IT, dar si din industria productiva (industria auto sau a componentelor auto). Termenul limita era 1 mai 2007. Dupa aproape un an nu s-a facut niciun progres si, mai mult, nimeni nu mai pomeneste de o astfel de lege.
Analistii apreciaza ca Romania va mai putea castiga din avantajul competitiv dat de forta de munca ieftina circa trei ani, dupa care atragerea de investitii straine va depinde strict de oferta de facilitati a autoritatilor.
In lipsa unei legislatii prietenoase cu investitorii, multe companii straine si-au amanat sau chiar au renuntat la realizarea unor investitii majore care ar fi putut crea peste 10.000 de noi locuri de munca, daca luam in calcul si efectele pe orizontala ale unitatilor de productie respective.
Seria investitiilor ratate a fost deschisa de producatorul german de autocamioane MAN. Oficialii grupului anuntau in mai 2005 ca Romania se numara printre locatiile avute in vedere pentru amplasarea unei fabrici care va produce pentru piata est-europeana. In aprilie, Romania era scoasa de pe lista, in favoarea Poloniei.
Lipsa unui teren corespunzator ca suprafata si o oferta necorespunzatoare la capitolul conditii socio-culturale - acestea sunt doua dintre elemente care au facut ca Romania sa rateze investitia de aproape 40 de milioane de euro a constructorului german. Fabrica ar fi avut nevoie la inceput de 800 - 900 de angajati si urma sa ajunga la aproape 3.000 atunci cand ar fi lucrat la capacitate maxima.
Tot terenul a fost cel care a determinat compania franceza Montupet, producatoare de componente de aluminiu pentru industria auto, sa aleaga, in 2005, Bulgaria in detrimentul Romaniei pentru o investitie de aproape 120 de milioane de euro.
Ce a facut diferenta? Autoritatile bulgare au preferat sa ofere gratis terenul pentru fabrica, in timp ce consilierii locali din Cluj nu au reusit sa cada de acord asupra pretului pe care compania franceza ar fi trebuit sa-l plateasca pentru teren.
Oficialii Agentiei Romane pentru Investitii Straine au mentionat atunci ca "guvernul bulgar a raspuns pozitiv in timp foarte scurt pretentiilor formulate de Montupet, motiv pentru care boardul companiei a decis sa aleaga Bulgaria".
In zadar au incercat autoritatile romane sa-i convinga pe francezi sa nu excluda definitiv Romania din planurile lor de investitii, oferindu-le facilitati asemanatoare cu cele primite de Renault la Dacia, mai exact ajutoare de stat care acopera 17,5% din valoarea investitiei.
Astfel, aproape 2.200 de noi locuri de munca au migrat in tara vecina.
Tot in 2005 a fost anuntata o alta mare investitie straina: compania indiana Moser Baer, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata mondiala a productiei de CD-uri si DVD-uri, negociaza cu autoritatile demararea unei investitii greenfield in Romania a carei valoare se ridica la 150 - 220 mil. dolari (130 - 190 mil. euro).
Investitorul indian a solicitat maximum de facilitati si urma ca reprezentantii mai multor institutii - Consiliul Concurentei, Ministerul Mediului, al Economiei si al Finantelor - sa conceapa o schema de ajutor de stat pe care sa o prezinte oficialilor firmei.
Schema nu a functionat insa, Moser Baer renuntand la construirea unei fabrici in care sa produca CD-uri si DVD-uri.
Un an mai tarziu, un alt investitor strain major a renuntat la planurile de a-si aduce productia in Romania.
Concernul american Cabot Corporation, care activeaza in industria chimica, avea intentia de a investi peste 100 de milioane de dolari pentru construirea unei fabrici in care sa produca negru de fum, utilizat in industria auto.
"Mi-au spus ca vor sa inceapa cat de repede se poate", declara vicepremierul Copos. Discutiile s-au intrerupt insa la subiectul teren. Compania deruleaza operatiuni in 21 de tari, avand circa 4.400 de angajati.
Nici anul acesta nu a debutat mai bine. Deja doua planuri de investitii a caror valoare cumulata depaseste 150 de milioane de euro au fost anulate.
Mai intai, Dafora Medias si firma germana Man Ferrostaal au anuntat ca au renuntat la intentia de a investi 100 de milioane de euro intr-o fabrica de biodiesel, care ar fi urmat sa fie realizata in localitatea Atel din judetul Sibiu. De data aceasta, decizia a fost influentata de contextul economic european. Cele doua parti au decis sa opreasca proiectul din cauza instabilitatii pietei europene de biodiesel.
Saptamana trecuta, un alt jucator de top a decis ca e mai bine sa faca afaceri in alta parte decat in Romania. Compania islandeza Actavis, unul dintre primii zece producatori mondiali de medicamente generice, a renuntat la investitia de 50 mil. euro pe care urma sa o deruleze in Romania.
Actavis ar fi vrut sa construiasca o noua fabrica in apropierea Bucurestiului, dar a considerat ca este mai ieftin sa cumpere una gata facuta in Italia.
Primele estimari indicau toamna anului trecut ca data pentru inceperea lucrarilor.
In cazul in care aceste planuri s-ar fi concretizat, investitia Actavis ar fi urmat sa creeze peste 300 de locuri de munca.
Oficialii companiei au explicat ca prin preluare, Actavis a avut acces mai rapid la o noua facilitate de productie. "O constructie de la zero ar fi durat 3-4 ani, cu tot cu aprobari."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
