Numarul mediu de angajati este estimat sa depaseasca 6 milioane de persoane pana in 2013, in crestere cu 30% comparativ cu nivelul anului 2005, se arata in "Raportul national al dezvoltarii umane", studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale si comandat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Cele mai mari cresteri ale numarului de angajati sunt asteptate in constructii si in sectorul serviciilor. "Daca avem in vedere scenariul in care expansiunea economica va creste la nivel global, sectorul constructiilor si al serviciilor vor fi cele care vor prelua cel mai rapid aceste 'socuri pozitive' ale intrarii noilor investitori pe piata", a explicat pentru ZF Catalin Ghinarau, secretar stiintific la Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale.
Potrivit Institutului National de Statistica, la sfarsitul lunii iulie lucrau in constructii 400.000 de angajati, in timp ce serviciile angajau aproape 2 milioane de oameni.
Potrivit datelor raportului, in urmatorii sase ani numarul celor care lucreaza in sectorul serviciilor va creste cu 11,5%, in timp ce numarul celor care lucreaza in agricultura va scadea cu 16%.
Ratele mari de inactivitate si nivelul salarial care este in continuare lipsit de atractivitate sunt doua dintre principalele motive care vor creste deficitul de cerere a fortei de munca din industriile cu potential rapid de crestere. La adancirea lipsei de specialisti de pe piata contribuie, de asemenea, si imbatranirea populatiei si migratia romanilor in strainatate Conform lui Ghinarau, numarul romanilor care lucreaza in strainatate este cuprins intre 1,9 si 2,5 milioane.
"Migratia in strainatate este un fenomen important care afecteaza piata, creeaza deficite de oameni calificati pe anumite zone. Acest lucru pune probleme pe termen lung, cu ce se va intampla cu populatia in viitor", spune Ghinarau.
In opinia sa, este posibil ca o parte din romanii plecati in strainatate sa ramana definitiv acolo, situatie in care problema imbatranirii populatiei va deveni mai acuta decat o vedem in scenariile prezente. Cu toate acestea, spune el, migratiei fortei de munca nu i se acorda o foarte mare importanta, pentru ca marja persoanelor care parasesc tara este foarte mare, fara a fi o variabila care poate fi cunoscuta cu exactitate.
Studiul mai arata ca una dintre principalele schimbari pozitive de pe piata fortei de munca in ultimii ani este cresterea gradului de educatie a populatiei. "Acest lucru se vede in numarul de studenti care a crescut puternic in ultimii 17 ani. Populatia Romaniei e mult mai pregatita decat era in urma cu 6-7 ani si asta inseamna mult pentru un stat care a intrat in Uniunea Europeana si vrea sa se axeze pe o economie a cunoasterii", este de parere Ghinarau.
Cat priveste reforma structurii sistemului de educatie, el spune ca acesta pune mult prea mare accent pe structurile largi si este prea putin orientat spre specializarile tehnice unde piata are lipsuri. In timp ce facultatile de studii economice si drept s-au dezvoltat, cele tehnice au ramas la nivelul din anii '90.
Indicatorul care masoara dezvoltarea umana in Romania a evoluat constant in ultimii ani, in special ca efect al cresterii economice, insa plaseaza tara noastra pe ultimul loc intre membrele Uniunii Europene, la mare distanta de celelalte tari europene.
Indicatorul dezvoltarii umane ia in considerare trei componente: longevitatea, nivelul de educatie si standardele de viata.
Raportul mai subliniaza faptul ca populatia romana scade si imbatraneste, ratele abandonului scolar sunt ridicate, iar populatia participa foarte putin la activitatea economica, mai exact jumatate din populatia Romaniei este inactiva. In plus, administratia nu este pregatita pentru o Romanie stat membru al UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
