Se vorbeste ades despre importanta si rolul familiei, ca "celula de baza a societatii". Pentru fiecare om, familia reprezinta un univers inconfundabil de care se leaga strans, nasterea, cresterea, formarea si dezvoltarea personalitatii, mediul in care invata sa articuleze sunete, sa codifice primele simboluri ale vietii. Este aproape evident ca modul in care individul se va relationa la nivelul cuplului va atrage dupa sine satisfactii sau insatisfactii in mediul de munca.
In trecut, asamblul trairilor care se desfasurau la nivelul individului erau ignorate in studiul privind comportamentul organizational. Locul de munca era vazut ca o implicatie rationala, iar anumite trairi pe care le manifesta individul nu erau considerate ca putand explica intamplari de la locul de munca. Toate aceste constatari au fost impartite in mai multe cercetari punandu-se in evidenta importanta trairilor individului in explicarea consecintelor negative la nivelul companiei pe care o reprezinta.
Unul din cele mai importante aspecte in studiul organizatiilor se refera la conducerea organizatiilor. De ce? Pentru ca aceasta activitate este considerata factorul-cheie, strategic, in procesul de structurare, functionare si eficientizare a institutiilor. Acest proces dinamic de organizare trebuie inteles ca implicand capacitatea conducerii de a integra si coordona toate resursele pentru a obtine rezultatele dorite. Unul din punctele de maxim interes urmarit de cercetatorii contemporani a fost reprezentat de depistarea legaturii intre modul in care individul se relationeaza la nivelul cuplului si modul in care interelationeaza cu colegii de serviciu. Asadar intrebarea ce lua nastere era urmatoarea: va fi individul autoritar la nivelul cuplului autoritar si la locul de munca, sau din potriva va manifesta un stil de conducere consultativ-participativ?
Este bine cunoscut faptul ca liderii au anumite trasaturi comune. A fost aratat faptul ca multe trasaturi nu sunt asociate cu ideea ca oamenii devin lideri, ori cu eficienta ca lideri. Insa tot cercetarile arata ca exista cateva trasaturi asociate cu statutul de conducator cum ar fi: inteligenta, energia, increderea in sine, spiritul dominator, motivatia pentru a conduce, stabilitatea emotionala, onestitatea si integritatea, nevoia de realizare.
In multe cazuri, este dificil de determinat daca trasaturile fac un lider sau ocazia de a se afla la conducere produce tasaturile liderului. De exemplu, indivizii dominanti tind sa devina lideri, sau angajatii devin mai dominanti dupa ce au jucat cu succes roluri de conducator? Distinctia este importanta. Daca prima varianta este cea adevarata, ar fi de dorit sa cautam persoane dominante si sa le numim in roluri de lideri. Daca a doua varianta ar fi cea corecta, aceasta strategie nu va functiona. Chiar daca stim ca inteligenta, dominanta, inaltimea se asociaza cu conducerea eficienta, avem putine repere despre ceea ce fac oamenii dominanti, inteligenti sau inalti pentru a reusi sa ii influenteze pe altii.
Un prim aspect consemnat in investigarea legaturii dominanta in cuplu-dominanta la locul de munca a fost ca stilul participativ ocupa o mai mare pondere decat celelalte stiluri in randul liderilor, ceea ce determina atitudini favorabile si un climat interpersonal bazat pe incredere si respect, iar eficienta va atinge cote semnificative. In privinta repartitiei pe sexe intre stilul de conducere autoritar si cel participativ cercetatorii americani sunt de parere ca femeile tind sa fie mai participative pentru ca au abilitati sociale mai bune, care le dau posibilitatea sa conduca cu succes procesul de a ceda ceva pentru a castiga altceva pe care il presupune participarea.
In cercetarea cu privire la dominanta in cuplu o prima constatare semnificativa a fost ca numarul femeilor care domina la nivelul cuplului este in crestere ceea ce subliniaza faptul ca rolul femeii in aceasta perioada a crescut si ca se poate compara cu barbatul de pe aceleasi pozitii. Ea este capabila nu numai de a isi exprima punctul de vedere, ci de a il impune in cadrul cuplului. Schimbarile la nivelul dominantei in familie au condus la un efect reprezentat de un compromis la care s-a ajuns intre cele doua parti ale cuplului, la impartirea atributiilor, la o simbioza intre viata publica si cea privata, valorizate atat de barbat cat si de femeie. S-a constatat de asemenea ca pe masura ce numarul anilor petrecuti in comun este mai mare, nivelul de dominanta este usor in scadere ceea ce evidentiaza ca, cuplurile ajung sa se maturizeze impreuna si sa fie mult mai preocupata de o convietuire in cat mai bune conditii decat de impartirea rolurilor si statutelor.
Dupa o perioada de intese cautari, concluzia la care s-a ajuns cu privire la relatia intre dominanta la nivelul cuplului si stilul de conducere autoritar a fost ca acestea coreleaza pozitiv, adica cu cat un individ este mai dominant la nivelul relatiei sale conjugale cu atat va incerca sa se instaleze pe aceleasi pozitii si la locul de munca. Explicatia care a fost gasita a fost ca persoanele autoritare in cuplu vor tinde sa tranzlateze marea majoritate a caracteristicilor comportamentului in cuplu si la locul de munca, este vorba despre influenta, putere si dominanta. Astfel o persoana cu abilitatea de a influenta comportamentul, si sentimentele partenerului de cuplu, va manifesta aceeasi abilitate si asupra propriilor subordonati. Mai mult chiar, individul dominant in cuplu va tinde sa se comporte si sa aiba aceleasi expectatii de la subordonati ca si cele de la partenerul de cuplu. El este obisnuit sa ia decizii, sa influenteze, sa domine si stie ca in cuplu aceste aspecte ii furnizeaza satisfactii si atunci considera ca si aici trebuiesc utlizate. De asemenea considera ca asa cum prin influenta lui asupra partenerului modifica opinii si atitudini, tot asa va face si asupra subordonatilor.
Nu trebuie sa intelegem autoritatea in cuplu sau in mediul organizational ca pe un aspect negativ trebuie doar sa intelegem ca in anumite conditii trebuie sa operam cu acestea pentru a putea obtine o mai mare eficienta.
Determinarea acestei relatii aduce o noua solutie in imbunatatirea activitatii departamentelor de resurse umane. Astfel cunoscand gradul de dominanta al individului in cuplu putem determina modul in care acesta va obtine sau nu performante in mediul in care urmeaza sa isi desfatoare activitatea, pentru ca daca este vorba despre un mediu in care indivizii tind sa aiba un comportament de supunere, fara o mare capacitate decizionala, atunci se va impune un stil de conducere din categoria celor autoritare, in care desi subordonatii vor fi consultati decizia va fi luata doar la varful ierarhiei. Daca din contra este un mediu participativ, in care fiecare doreste sa isi exprime punctul de vedere si toti membrii grupului participa la procesul de luare a deciziilor, conducatorul trebuind sa se raporteze cu interes si respect la angajati, sa fie sensibil la necesitatile si sentimentele lor si receptiv fata de ideile si sugestiile lor, atunci un stil de conducere autoritar nu va face decat sa nasca conflict.
In procesul de selectie si recrutare al unui lider, in procesul determinarii potentialului sau intr-o functie de conducere am putea utiliza in foarte multe cazuri si un chestionar de dominanta in cuplu pentru a afla modul in care se va comporta si in postura de lider.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
