Să trimiţi la universitatate un absolvent de liceu care nu a promovat bacalaureatul este o măsură de acoperire a unor greşeli făcute tot de sistemul educaţional şi care poate decredibiliza examenul de bacalaureat, spun angajatorii despre o ordonanţă a guvernului prin care universităţile îşi pot înfiinţa, pe lângă facultăţi, propriile şcoli postliceale.
Un paragraf din ordonanţa recentă de modificare a legii învăţământului permite ca, în cadrul universităţilor, să se înfiinţeze „colegii“ care să funcţioneze ca şcoli postliceale şi la care să se poată înscrie şi absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat. În timp ce universităţile deja se gândesc la ce tipuri de specializări să ofere şi calculează ce taxe noi vor încasa de pe urma acestei măsuri, angajatorii privesc cu scepticism această măsură de rezolvare a unei deficienţe create tot de sistemul de învăţământ. Dacă toţi cei 350.000 de absolvenţi de liceu care nu au luat bacalaureatul în ultimii patru ani s-ar înscrie la aceste colegii, în condiţiile unei taxe medii de şcolarizare de 2.000 de lei (450 de euro) pe an, universităţile ar avea un business suplimentar de circa 160 de milioane de euro doar anul acesta.
„În opinia mea, un potenţial angajator nu are niciun motiv serios de a acorda prioritate la angajare unui tânăr care, din orice motive, nu a promovat examenul de bacalaureat, dar a participat la un program de «re-educare» devenit posibil prin această OUG. Consider că, pe ansamblu, punerea în practică a acestei hotărâri va duce la decredibilizarea unui prag educaţional relevant în tradiţia şi cultura noastră (şi nu numai): examenul de bacalaureat. Furnizarea unei «supape populiste« pentru cei care nu trec de acest prag poate duce la scăderea motivaţiei de a investi în educaţia personală şi la scăderea în continuare a calităţii sistemului educaţional“, a spus Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor, o companie cu circa 300 de angajaţi pe plan local.
