♦ „Sunt rezervată în privinţa creşterii salariilor profesorilor. Avem studenţi foarte buni, dornici să intre în învăţământ, dedicaţi, empatici, dar care ezită din cauza salariilor.“
Sunt foarte multe domenii în care lucrează absolvenţii Facultăţii de istorie, de la domeniile clasice, precum zona de învăţământ, muzee sau arheologie, până la administraţie publică, diplomaţie, jurnalism sau chiar sistemul bancar, a spus la ZF Live Florentina Niţu, decana Facultăţii de istorie de la Universitatea din Bucureşti.
„Avem absolvenţi care ajung în muzee, în institute de cercetare, fie că vorbim de institute de istorie sau de arheologie. Avem institutul de arheologie al Academiei Române Vasile Pârvan, unde fac şi stagii practice studenţii noştri, iar unii dintre ei, cei mai buni, desigur, ajung acolo. Avem o plajă foarte largă de absolvenţi în zone ale administraţiei locale, centrale şi tot felul de asociaţii, fie pe zona culturală, fie pe zona administrativă“, a spus ea la ZF Live.
Este vorba şi de deprinderile pe care studenţii le dobândesc în cadrul facultăţii, explică Florentina Niţu, mai departe de informaţiile istorice clasice: „Avem absolvenţi care lucrează în jurnalism, pentru că aceste competenţe dobândite la facultate, stiluri, credem că îi ajută să lucreze în multe, multe domenii. Să ştiţi că avem absolvenţi care au ajuns şi în bănci, pentru că la Facultatea de Istorie, fără spirit critic, fără capacitate de analiză şi fără un antrenament al documentării şi al interpretării, al argumentări, analizei, nu poţi să finalizezi. Deci antrenăm studenţii noştri să dobândească aceste abilităţi, care sunt mai degrabă abilităţi transversale.“
Unul dintre cele mai comune domenii spre care se orientează absolvenţii de Istorie este, cu toate acestea, învăţământul. În acest moment, un profesor debutant câştigă circa 3.000 de lei, după ce, în urma unei greve de trei săptămâni, a fost mărit salariul de început de la 2.200 de lei. Urmează, conform înţelegerii cu guvernul, ca în 2024 salariile profesorilor debutanţi să ajungă la media pe economie, care se apropie de 4.400 de lei net (circa 900 de euro). Ar ajuta această creştere ca studenţii de la Istorie să se orienteze spre învăţământ?
„Dacă va fi aşa. Daţi-mi voie să fiu rezervată, pentru că realitatea felului în care a fost tratat învăţământul ne învăţaţi să fim rezervaţi. Dacă se va întâmpla aşa, ar fi foarte bine, pentru că nu ascund faptul, avem absolvenţi foarte buni, dornici să intre în învăţământ, dedicaţi devotaţi, empatici, ceea ce e foarte important şi care ezită în faţa a acestui salariu“, răspunde Florentina Niţu.
Ce a mai spus Florentina Niţu la ZF Live:
► Facultatea de Istorie organizează admitere pentru trei programe de licenţă la învăţământul cu frecvenţă. Programul de bază al facultăţii este, desigur, programul de istorie. Se studiază istorie la Universitatea din Bucureşti încă de la momentul înfiinţării universităţi, adică în 1864, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Avem 250 de locuri în total la programul licenţă istorie, din care 108 locuri sunt locuri finanţate de la bugetul de stat şi restul sunt locuri cu taxă.
► De asemenea, tot la licenţă şi tot învăţământ cu frecvenţă avem programul de istoria artei, unde în total programul adună 60 de locuri, dintre care 31 sunt locuri bugetate. Şi ultimul program, care nu este în domeniul istoriei, este domeniul relaţii internaţionale şi studii europene (RISE). Este cel mai căutat program al nostru, are în total 150 de locuri, dintre care 77 de locuri sunt pro locuri bugetate de stat, iar restul 69 de de locuri sunt cu taxă. Şi mai avem două locuri de absolvenţi de licee situate în mediul rural, pentru că Ministerul Educaţiei ne dă în fiecare an în ultima perioadă şi astfel de locuri.
► Mai avem programul de istorie, învăţământ la distanţă. Da, cu 50 de locuri. Acestea sunt locuri doar la taxă. Şi trebuie să vă spun că în ultimii ani sunt locurile cele mai disputate, pentru că înregistrăm un trend, un interes pentru istorie. Realitatea este că în orice perioadă de criză, oamenii se întorc către trecut şi încearcă să să înţeleagă ce s-a întâmplat şi cum au ieşit oamenii din crizele respective
► Sunt foarte diverse domeniile în care lucrează absolvenţii de istorie. Evident că există zona tradiţională a învăţământului, deşi realitatea este că salariile mai puţin ofertante din învăţământ îndepărtează studenţii din acest domeniu. Am văzut greva din ultima vreme, care a adus în atenţia publicului situaţia dramatică din învăţământul preuniversitar, mai ales. Deci, o parte dintre absolvenţii noştri, o mică parte, mult mai mică decât să spunem pe vremea când eram eu studentă, se duce în învăţământ.
► Avem parteneriate de tradiţie cu muzeele din Bucureşti, dar şi cu muzee din teritoriu, muzee naţionale, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Ororilor Comunismului din România, despre care nu ştiu câtă lume ştie că există săracul şi are un spaţiu foarte mic pus la dispoziţie. După care avem cu Ministerul Afacerilor Externe parteneriat pentru stagii practice, cu arhiva Ministerului Afacerilor Externe, cu Arhivele Naţionale.
