Pasajul Pipera, cea mai nouă lucrare de îmbunătăţire a infrastructurii Capitalei a fost ieri inaugurată cu mare fast de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, acesta fiind al doilea mare proiect după celebrul Pasaj Basarab deschis în ultimii ani în Bucureşti. Odată cu deschiderea acestuia, problema traficului foarte aglomerat din Pipera ar fi cam rezolvată. Dar nu aceasta este însă şi realitatea la faţa locului.
Spre deosebire de Pasajul Basarab, cel din Pipera are o foarte mare problemă - nu se poate intra şi ieşi de pe el decât la capete - adică pe Şos. Pipera-Tunari şi în intersecţia în "T" cu Nicolae Caramfil. (Vă sună cunoscut? La fel a fost construit şi actualul tronson al Autostrăzii Transilvania ceea ce o face practic inutilă). Cine se încumetă să iasă pe Şos. Barbu Văcărescu sau Calea Floreasca, se confruntă cu aceleaşi probleme ca până acum. Cu toate că tocmai a fost turnat asfalt proaspăt chiar şi pe sub pod, linia de tramvai nu a fost reabilitată pe acel sector, iar suspensia maşinilor care o vor traversa va avea de suferit în timp.
Azi dimineaţă în intersecţia în "T" semaforul era pe galben intermitent, cei care vin dinspre Aviatorilor de obicei vin cu cel puţin 50 km/h şi ei au prioritate. Mai mult, intersecţia este exact la ieşirea din viraj dinspre Ambasada Chinei, ceea ce înseamnă că cei care vin dinspre noul pasaj şi vor să vireze stânga, au doar câteva secunde la dispoziţie. Mai mult, trebuie să fie foarte atenţi şi la cei care vin din dreapta, de pe Nicolae Caramfil, care la fel, vin de pe un bulevard cu două benzi pe sens în linie dreaptă. Chiar şi când semaforul din intersecţie va fi funcţional, tot va fi o zonă periculoasă în care cu siguranţă se vor forma blocaje. Cea mai elegantă soluţie era o pasarelă care să intre direct la Ambasada Chinei dinspre Pasajul Pipera dar şi intrări şi ieşiri spre marile buleverde traversate, pentru a nu se concentra tot traficul dinspre Pipera pe o singură bandă pe sens care duce spre Centru - "conexiunea" dintre Nicolae Caramfil şi B-dul Beijing spre Aviatorilor fiind pe o singură bandă pe sens.
O altă problemă a noului pasaj dar şi a Şos. Pipera este faptul că cei de pa partea dreaptă nu pot vira stânga, cele două sensuri de mers fiind separate de un spaţiu verde. Şi după ce acesta se termină, începe linia dublă continuă care ţine până după podul peste calea ferată. Aşadar, cine doreşte spre exemplu să ajungă la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) trebuie să întoarcă abia după ce trece de Porsche Nord. Ce înseamnă acest lucru? În doar câteva secunde am surprins în trafic cum o utilitară Dacia a "traversat" strada pe o trecere de pietoni, un alt autoturism a "tăiat" linia dublă continuă pentru a întoarce, iar un camion a tăiat linia dublă continuă chiar la baza podului peste calea ferată - toate fapte care sunt sancţionate cu suspendarea carnetului de conducere pe o perioadă de la 30 la 90 de zile. Dacă în cazul utilitarei Dacia siguranţa traficului nu a fost pusă în pericol, manevra camionului a fost una extrem de periculoasă deoarece maşinile care vin dinspre Pipera nu au vizibilitate iar dacă cineva venea cu peste 50 km/h nu avea nicio şansă în a evita camionul care a blocat toate cele patru benzi ale drumului cu manevra sa. Desigur, niciun echipaj al poliţiei nu era în zonă pentru a supraveghea traficul. Teoretic, având în vedere că este un nou bulevard şi o modificare semnificativă a infrastructurii, traficul ar fi trebuit supravegheat tocmai pentru a se evita situaţiile periculoase descrise mai sus.
Chiar şi cu toate minusurile acestea, după aproape doi ani în care traficul din zona de nord la orele de vârf era infernal - de la Şos. Fabrica de Glucoză între Calea Floreasca şi Barbu Văcărescu până la intrarea dinspre Barbu Văcărescu spre Şos. Pipera care era plină de gropi şi denivelări, noul pasaj reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru infrastructura Capitalei. Mai mult, acesta a fost deschis la aproape doi ani de la deschiderea lucrărilor, ceea ce poate fi chiar un timp record pentru Bucureşti şi chiar România, mai ales dacă ne amintim că pasajul din Băneasa, care nu este decât un "şanţ" a fost construit în mai bine de doi ani, iar Pasajul Basarab a fost construit în aproape cinci.
Cu toate acestea, în continuare ne întrebăm cum de pe DN1 în zona comercială Băneasa au fost construite încă de acum câţiva ani poduri pentru a facilita accesul, în timp ce în Pipera, zonă cu aproape 200.000 de metri pătraţi de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajaţi ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PriceWaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive, nu s-a realizat nicio investiţie în îmbunătăţirea infrastructurii, ceea ce evidenţiază faptul că sectorul comercial, al mallurilor şi hipermarketurilor este mult mai important decât cel al companiilor investitorilor străini.
Următorul pas reprezintă construcţia unui pod peste calea ferată pe Şos. Petricani - cu care se va "intersecta" viitoarea autostradă A3 Bucureşti-Ploieşti. Altfel, cine intră în Capitală de pe autostradă şi ca dori să ajungă pe proaspăt-inauguratul pasaj Pipera va trebui să stea la barieră.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
