Special

Conferinţa ZF/CEC Bank Investiţi în România - Iaşi. Antreprenorii din Iaşi văd regiunea de est ca un important pol de dezvoltare, cu o poziţionare strategică la graniţă, potenţialul poate fi imens, dar nevoia de parteneriate este mai mare ca niciodată

Autor: Mircea Nica, Alex Ciutacu

24.05.2024, 00:07 364

Colaborarea este cheia succesului de care antreprenorii şi mediul academic trebuie să profite în perioada următoare Perspectivele de dezvoltare devin din ce în ce mai prezente pe măsură ce regiunea Iaşiului acţionează ca un magnet pentru viitoare investiţii.

Antreprenorii din Iaşi sunt de părere că Iaşiul a trecut printr-o perioadă de transfor­mare, perioadă în care se află în continuare, oportunităţile bat la uşă pe măsură ce poziţionarea strate­gică atrage nevoia de investiţii în infrastruc­tură, dar şi în dezvoltarea mediului de busi­ness. Deşi conflictul geopolitic de la graniţă se intensifică, odată ce se va termina, zona Iaşiului ar putea deveni cel mai important pol de dezvoltare pentru România, odată cu nevoia de reconstrucţie a Ucrainei, iar pentru a putea valorifica această ocazie parteneria­te­le devin din ce în ce mai critice între antrepre­no­rii din regiune, dar şi între mediul antre­prenorial şi cel educaţional pentru stimularea şi păstrarea resursei umane. Acestea au fost câteva dintre subiectele care au stat la baza discuţiilor dintre bancheri şi antreprenorii locali, în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar împreună cu CEC Bank la Iaşi.

„Dacă adunăm cifra de afaceri a antre­prenorilor români prezenţi sau care origi­nează din Moldova, cred că depăşim foarte uşor cifra de afaceri a Bucureştiului sau a Ardealului, cu exemple precum Grupul Iulius, Grupul Altex, Grupul Dedeman, Agricola Internaţional, Grup Şerban, One United, Grupul Autonom, deci grupuri foarte puternice. Şi nu se povesteşte foarte mult despre acest lucru“, a spus Bogdan Neacşu, preşedinte, CEC Bank. El a mai ex­plicat că în zona Iaşiului există foarte multe ingrediente precum un mediu academic foarte puternic, antreprenori foarte bine do­taţi intelectual şi o perspectivă de business orientată către rezultat şi de aceea este important să existe mai multă colaborare. „Cred că e foarte important să colaboraţi puţin mai mult între voi şi nu spun doar din perspectiva de business, dar mai degrabă din perspectiva definirii unei strategii la nivel lo­cal sau la nivel regional, pentru că nu o să vină nimeni să vă spună câte parcuri indus­tri­ale să faceţi sau ce ar trebui să facă primăria pentru voi ca să faceţi mai bine business. Cred că este rolul vostru să vă coalizaţi într-o formă, mai formală sau mai informală, să apelaţi la mediul academic, ei ştiu foarte bine să definească aceste teme şi să le susţină cu cifre sau cu cazuistica necesară astfel încât să le puneţi pe masa autorităţilor locale şi să spuneţi ce vreţi, ce trebuie să fie făcut“, a mai adăugat Bogdan Neacşu.

În ceea ce priveşte antreprenorii prezenţi în cadrul conferinţei, o colaborare mai puternică, dar şi importanţa poziţionării Iaşiului au fost punctele comune cu care aceştia au fost de acord.

Elena Manolache, brand manager, ATI Motors Holding, a explicat că în ciuda problemelor pe care toată lumea le cunoaşte deja, există o nevoie de mai multe partene­riate pentru că aşa businessul din regiune ar putea creşte mai sănătos. În acelaşi timp, resursa umană, o nevoie reală atât la nivel naţional, cât şi la nivelul regiunii din care face parte Iaşiul, poate fi ameliorată, mai ales că există două universităţi mari care pot livra resursă calificată.

„Avem nevoie de multe parteneriate, în primul rând un parteneriat pentru comunitate pe care eu îl simt, să ne dăm mâna reciproc şi să facem astfel încât fiecare dinre noi să poată să îşi crească businessul alături de celelalte afaceri antreprenoriale din Iaşi. Avem nevoie de finanţări, avem nevoie în primul rând de sistemul educaţional competent. Avem două universităţi mari care ne pot livra o resursă calificată. Cred că un parteneriat între zona antrepernorială şi mediul educaţional poate să ne ajute să păstrăm aici minţile de care avem nevoie şi resursa umană de care avem nevoie“, susţine Elena Manolache.

Din perspectiva lui Marius Persenea, COO, Gupul Iulius, el susţine că societatea din Iaşi a început să-şi lase mândria deoparte şi să se concentreze pe progress şi pe potenţialul care devine din ce în cem ai pregnant în regiunea Iaşiului.

„Zonele acestea de limită au avut întotdeauna o motricitate aparte. Sunt locurile prospere, unde activitatea este atomizată, iar din acest punct de vedere cred că Iaşi are o perspectivă fantastică“, a mai spus Marius Persenea.

 

​Bogdan Neacşu, preşedinte, CEC Bank

Dacă adunăm cifra de afaceri a antreprenorilor români prezenţi sau care originează din Moldova, cred că depăşim foarte uşor cifra de afaceri a Bucureştiului sau a Ardealului, cu exemple precum Grupul Iulius, Grupul Altex, Grupul Dedeman, Agricola Internaţional, Grup Şerban, One United, Grupul Autonom, deci grupuri foarte puternice. Şi nu se povesteşte foarte mult despre acest lucru.

Cred că ar trebui să lăsaţi puţin modestia la o parte pentru că această zonă a Iaşiului, a Moldovei, are foarte multe ingrediente, aveţi un mediu academic foarte puternic, antreprenori foarte bine dotaţi intelectual şi ca perspectivă de business ştiţi ce vreţi, ştiţi ce faceţi şi chiar reuşiţi şi se vede.

Cred că e foarte important să colaboraţi puţin mai mult între voi şi nu spun doar din perspectiva de business, dar mai degrabă din perspectiva definirii unei strategii la nivel local sau la nivel regional, pentru că nu o să vină nimeni să vă spună câte parcuri industriale să faceţi sau ce ar trebui să facă primăria pentru voi ca să faceţi mai bine business. Cred că este rolul vostru să vă coalizaţi într-o formă, mai formală sau mai informală, să apelaţi la mediul academic, ei ştiu foarte bine să definească aceste teme şi să le susţină cu cifre sau cu cazuistica necesară astfel încât să le puneţi pe masa autorităţilor locale şi să spuneţi ce vreţi, ce trebuie să fie făcut.

Primul trimestru din acest an a fost puţin mai modest, am observat şi noi în piaţă o oarecare reticenţă pe partea antreprenorilor. (...) Observăm că din martie încoace antreprenorii au revenit într-un trend pozitiv.

În ceea ce priveşte ce considerăm noi că merge bine la ora asta, vorbim de agricultură, vorbim de marea infrastructură, vorbim de industrie şi vorbim de energie.

 

Marius Persenea, COO, Grupul Iulius

Eu observ că societatea din Iaşi a fost oarecum detonată, însemnând că sentimentul de mândrie şi că se poate face ceva şi în faţă este doar progres este pregnant azi. Se vede peste tot, în oraş, în străzile aglomerate, magazinele aglomerate. Zonele acestea de limită au avut întotdeauna o motricitate aparte. Sunt locurile prospere, unde activitatea este atomizată, iar din acest punct de vedere cred că Iaşiul are o perspectivă fantastică.

Investiţiile nu se fac peste noapte. De principiu nu facem niciodată investiţii speculative, respectiv bani băgaţi în proiecte pe care le termini şi apoi vezi ce faci cu ele. Noi ne bazăm întotdeauna proiectele şi activele pe o cerere reală.

Palas Campus este un proiect de succes din toate punctele de vedere pentru că am putut şi am reuşit să gestionăm foarte bine o relaţie cu un chiriaş. Amazon nu a venit acum doi ani în Iaşi, este de ani de zile în Iaşi. L-am avut chiriaş, a avut la început un spaţiu mai mic şi ca întotdeauna calitatea şi o colaborare foarte bună îţi duc partenerul spre dezvoltare.

Prima parte a anului consumul a crescut, dar a fost impactat şi de inflaţie, de creşterea preţurilor din primul trimestru, generat de măsuri fiscale. Au intrat în vigoare anumite normel legale noi. S-a resimţit, dar neschimbând faptul că trendul per total a rămas pozitiv, iar astăzi în trimestrul doi lucrurile sunt mai pozitive decât în ultimele 4-6 trimestre.

 

Gabriel Pralea, director, Direcţia de Administrare a Reţelei Teritoriale, CEC Bank 

Eu văd Iaşiul ca un magnet pe întreaga regiune, mă refer aici dincolo de latura pur economică, la tot ceea ce înseamnă viaţă socială, adică sunt foarte mulţi oameni, în special tineri din judeţele din jur, care îşi petrec timpul liber în Iaşi, mai ales în weekend. Ar fi un semnal de sănătate economică şi socială să putem să replicăm cât mai mult acest lucru şi în celelalte judeţe şi oraşe reşedinţă de judeţ.

Referitor la ce îi lipseşte Iaşiului, cred că până când nu va fi conectat foarte bine cu restul ţării prin infrastructură rutieră va exista un decalaj clar din perspectiva dezvoltării.

În zona de retail anul 2024 a început foarte bine, consumul într-adevăr a crescut, noi am reuşit să avem o creştere de 40% faţă de ce a fost anul trecut pe zona de creditare retail. Acest lucru se datorează din punctul meu de vedere şi prezenţei noastre teritoriale extinse, dar începem uşor, uşor să culegem roadele tuturor investiţiilor pe care le-am făcut în ultimii ani.

Astăzi, 6 din 10 credite pe care le dăm în reţeaua teritorială sunt oferite într-un flux 100% digital, combinând puterea tehnologiei şi capacitatea de a procesa foarte rapid tranzacţiile cu zona de consiliere de care clienţii încă au foarte multă nevoie.

Premisele sunt foarte bune, ceea ce vedem noi din zona de banking este că într-adevăr dacă ne uităm la Iaşi, şi chiar la întreaga regiune, există un apetit şi o mare deschidere în zona de tehnologie, apropo de elul în care ne gândim mai departe să facem banking şi să acoperim cu reţeaua această zonă. Este cu mult peste media pe care o avem la nvel de ţară vizavi de felul în care sunt accesate produsele noastre şi asta ne face să fim mai deschişi şi mai angajaţi.

 

Prof. univ. dr. Liviu George Maha, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Mi-am propus ca acest dialog între mediul academic şi mediul de afaceri să fie o preocupare continuă la nivel de programe de studii. (...) Un dialog continuu cu angajatorii nu va da senzaţia că cineva vrea să ne schimbe o disciplină sau că decanul ori directorul de departament vrea să intervină într-un program de studiu. Va fi ceva firesc, o actualizare, o corelare mai bună cu ceea ce cere piaţa muncii.

Avem nevoie de o viziune la nivel de strategie de dezvoltare a Iaşiului. Nu avem o viziune unitară, nu avem o ţină la nivel de municipiu, regiune.

Poate constanta ultimilor 30 de ani este mediul academic, faptul că noi cei din universităţi, în colaborare cu preuniversitarul, am încercat să adaptăm oferta educaţională la ceea ce cere piaţa.

Dacă în laboratoarele de la noi ar fi echipamente similare celor pe care le folosiţi în business, studentul va şti să le folosească. Dacă angajatorii ar oferi internship-uri pe care le-ar accesa studenţii şi ar vedea cum se întâmplă lucrurile în realitate, va fi o relaţie de tip win-win.

Legat de parteneriatul public-privat, nu e problema lipsei de disponibilitate la noi, cei care am putea fi partenerii publici în parteneriate, ci o problemă de ambiguitate la nivel de legislaţie în sensul cuantificării şi comparării avantajelor pe care le are partenerul public şi partenerul privat. Curtea de Conturi spune „de ce ai câştigat doar atât, când privatul a câştigat atât? De ce nu ai câştigat cu 1 leu mai mult monetizând cumva avantajele pe care le ai?”. E nevoie de o legislaţie care să spună clar cum cuantifici toate câştigurile pe care un proiect le aduce.

 

Laura Mihai, director, Direcţia Clienţi Mari, CEC Bank

Începând cu luna martie cererea se intensifică şi înregistrăm la nivel macro o creştere a cererii de creditare de 4,7% pentru creditele în lei şi de 1,1% pentru creditele în valută. Diferenţa semnificativă dintre cele două procente derivă din apetitul antreprenorilor români pentru programele guvernamentale.

Sunt în derulare câteva programe guvernamentale foarte importante pentru toate domeniile de activitate, vorbim de Creditul Fermier, programul IMM Invest şi separate de aceste programe guvernamentale care au un deadline extrem de strâns, se închid la 30.06.2024, dar încă este timp pentru a aplica.

CEC Bank oferă şi alte produse cum ar fi creditul APIA Optim, care şi-a găsit o foarte bună recunoaştere la nivelul antreprenoriatului român pentru că prefinanţăm 90% din subvenţia APIA ori 5, atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru sectorul zootehnic.

În 2024 avem o cerere crescută pentrutot ceea ce înseamnă creditele pentru activitatea curentă şi creditele de investiţii pe care le acordăm în baza unui program pe care l-am semnat cu Fondul European de Investiţii (FEI). Prin acest parteneriat putem să acordăm facilităţi de credit pentru activitatea curentă şi proiectele investiţionale. Aplicanţii pot fi de tip IMM, dar şi companii cu capitalizare medie, adică companii care au o cifră de afaceri până la 50 mil. euro sau active totale de 43 mil. euro.

Programele sunt extrem de versatile şi aduce beneficiul că FEI garantează creditele în proporţie de 70%. Acest lucru înseamnă o creştere a gradului de accesibilitate atât pentru capitalul de lucru, cât şi pentru creditele de investiţie.

 

Elena Manolache, brand manager, ATI Motors Holding

Eu cred că Iaşiul este din ce în ce mai bine şi mi-aş dori să păstrăm o tentă pozitivă în direcţia soluţiilor. Problemele le ştim cu toţii, însă comparând lucrurile de care avem real nevoie, resursa umană şi calitatea vieţii unui oraş sau cheltuielile pe care le avem aici, cred că Iaşiul poate atrage investiţii foarte bune în perioada următoare.

Avem nevoie de multe parteneriate, în primul rând un parteneriat pentru comunitate pe care eu îl simt, să ne dăm mâna reciproc şi să facem astfel încât fiecare dinre noi să poată să îşi crească businessul alături de celelalte afaceri antreprenoriale din Iaşi. Avem nevoie de finanţări, avem nevoie în primul rând de sistemul educaţional competent.

Avem două universităţi mari care ne pot livra o resursă calificată. Cred că un parteneriat între zona antrepernorială şi mediul educaţional poate să ne ajute să păstrăm aici minţile de care avem nevoie şi resursa umană de care avem nevoie.

Economia o simt provocator, dar trebuie să vedem rezultatele în a doua pare a anului.

 

Andrei Dănilă, asociat şi administrator, Code932

Cred că Iaşiul are nevoie de curaj. Zona Moldovei a rămas din punct de vedere antreprenorial în urmă faţă de alte oraşe din România, faţă de alte oraşe din Europa. Atunci când rămâi în urmă într-o cursă, iar cursa devine mai grea pe măsură ce standardele de bază se tot ridică, ai nevoie de curaj, voinţă, nebunie, să spui că putem prinde din urmă, putem accelera, putem reuşi. Iaşiul are nevoie să fie încurajat, încurajarea se creează în comunităţi.

Văd un apetit mai mare al companiilor româneşti de succes să lucreze cu companii româneşti, ceea ce în realitate este un proces şi înseamnă a da o şansă, a descoperi acest patriotism pe care îl vedem la ţările pe care le admirăm din punct de vedere economic, unde cu toţii ştim că lucrează foarte mult între ei.

În Iaşi a început să existe colaborare, au început să existe grupuri de antreprenori care lucrează împreună. (...) Văd în piaţă oameni care deja au ajuns la o maturitate de business, semnul cel mai important al acestei maturităţi este deschiderea spre colaborări şi asocieri. Am trecut de mentalitatea că „businessul meu este copilul meu”, au început foarte multe colaborări, am trecut prin încercări, ne-am călit în luptă, iar tot contextul geopolitic şi economic internaţional generează oportunităţi.

Iaşiul nu are localnici bogaţi. E simplu să vedem toate locurile care ne plac, fie că vorbim de cartierul frumos dintr-un oraş versus cartierul urât, fie că vorbim de o ţară frumoasă versus o ţară mai puţin frumoasă. Foarte des diferenţa o face faptul că acolo unde e frumos stau oameni bogaţi, pentru că ei cresc locul, ei parfumează scara de bloc, ei cer servicii la nivel mai înalt, ei construiesc lucruri.