Special

Cum şi-au administrat baronii judeţele: evoluţia PIB/capita în judeţele conduse de aceiaşi oameni în ultimii 20 de ani

Cum şi-au administrat baronii judeţele: evoluţia PIB/capita în judeţele conduse de aceiaşi oameni în ultimii 20 de ani

Dacă, în urmă cu şase ani, PIB-ul pe cap de locuitor al judeţului Vrancea era aproape egal cu cel al Sălajului, acum nu mai înseamnă decât 76% din PIB-ul/locuitor al acestuia din urmă.Ce se poate observa? Că judeţele mai bogate recuperează decalajele faţă de vestul Europei mai repede, iar cele sărace merg în ritm de melc.

Autor: Iulian Anghel

20.04.2012, 00:07 4849

Într-o postare pe site-ul său Marian Oprişan, şeful de la Vrancea, îşi aminteşte de copilărie cu modestia unui om pe care bunăstarea nu l-a făcut să uite de unde a plecat: pe când era copil, în timpul iernii, el şi fratele său aveau o singură pereche de pantofi pe care o încălţau pe rând să meargă la şcoală. Dar, cum adaugă el, a învăţat atunci că "educaţia e singura cale de a ieşi din sărăcie".

Dacă te uiţi pe declaraţia de avere observi că Marian Oprişan şi-a atins visul. Nu este chiar baronul baronilor cum presa a scris, dar are după ce bea apă: patru apartamente şi venituri salariale lunare de 4.000 de lei, într-un judeţ în care câştigul salarial mediu net este unul dintre cele mai mici din ţară - 1.088 lei.

Sigur, Oprişan nu este atât de bogat pe cât colegul său Liviu Dragnea (mai multe terenuri intravilane, case de locuit şi de vacanţă, spaţii comerciale) aflat la con­ducerea Consiliului Judeţean Teleorman de 12 ani, după ce mai fusese alţi patru prefect al judeţului (între 1996 şi 2000). Dar nu pomeneşte în respectiva declaraţie de un domeniu întins pe care l-ar avea la Baloteşti - şi de care presa a scris în mai multe rânduri - semn că nu îl are, sau nu pe numele lui. Marian Oprişan are însă un proces pe rol încă din 2006, pentru o presupusă deturnare de fonduri publice pe care procurorii i-o atribuie. Prejudiciul ar fi de peste 2 mil. euro. Oprişan neagă, dar procesul merge înainte cu zeci de amânări, strămutări şi refaceri de urmărire penală.

Ce au în comun judeţele Vrancea şi Teleorman în afara faptului că sunt conduse de doi social-democraţi?

Dacă te uiţi pe datele judeţelor care au aceeaşi conducere de mai mult de patru ani, observi că ceva le uneşte, totuşi. Sărăcia. PIB-ul Vrancei este estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 3.242 de euro/locuitor, în 2011, adică cu două treimi mai mic decât media naţională de 11.400 de euro.

Teleormanul stă ceva mai bine: 3.484 de euro PIB/locuitor în 2011, dar unul dintre cele mai mici din ţară. Cele două judeţe sunt şi în topul depopulării, potrivit datelor recensământului din 2011: un minus de 18% al populaţiei în zece ani pentru Teleorman şi un minus de 17% pentru Vrancea, la o medie naţională de 12%. Ceea ce arată clar că sărăcia este în relaţie directă cu depopularea.

Sigur, Teleormanul şi Vrancea au crescut odată cu ţara. PIB-ul pe cap de locuitor era în 2005 în Vrancea de doar 2.499 de euro, iar în Teleorman de 2.488 de euro. Dar creşterea PIB-ului din 2005 până în 2011 este de 22,9% în cazul Vrancei şi de 28,5% în cazul Teleormanului. Comparaţi cu Argeşul: un plus al PIB-ului de 53% în aceeaşi perioadă (Dacia Renault are un rol însemnat în această creştere) sau cu Sibiul (un plus al PIB-ului pe cap de locuitor de 42,6%), Braşovul (plus 41%), Timişul (plus 37%).

Ce se poate observa? Că judeţele mai bogate recuperează decalajele faţă de vestul Europei mai repede, iar cele sărace merg în ritm de melc.

PIB-ul pe cap de locuitor în Vrancea înseamnă doar 39% din cel al judeţului Timiş, 47% din cel al Sibiului şi 44% din cel al Braşovului. Dacă, în urmă cu şase ani, PIB-ul Vrancei era aproape egal cu cel al Sălajului (şi el un judeţ mai sărac), acum nu mai înseamnă decât 76% din PIB-ul/locuitor al acestuia din urmă. Situaţia este valabilă şi pentru Teleorman. În 2005, PIB-ul pe cap de locuitor în Teleroman însemna 85% din cel din Sălaj. Şase ani mai târziu, el mai reprezintă 81%.

Sunt în conducerea judeţelor de 20, 12 sau opt ani şi mai vor un mandat. Cine are pâinea şi cuţitul în aproape jumătate din judeţele ţării

La fel stau şi alte judeţe. Dacă Botoşaniul nu a reuşit în şase ani să reducă diferenţa cu nici măcar un procent dintre el şi Timiş (doar 34% reprezintă PIB-ul său faţă de cel al Timişului), Buzăul, de pildă, pierde. PIB-ul pe cap de locuitor al Buzăului reprezenta, în 2005, 53% din PIB-ul Timişului, iar în 2011 el nu mai însemna decât 48%. Ce le-ar răspunde preşedintele Consiliului Judeţean Buzău Victor Mocanu cetăţenilor? Nu are şanse mari să mai fie întrebat pentru că, după cum spune el, nu mai candidează la şefia CJ Buzău: "Nu mi-am propus să mai candidez, eu vreau să candidez la toamnă (pentru un loc în Parlament - n.n.)".

Mocanu de la Buzău şi Dragnea de la Teleorman s-au făcut remercaţi în presa centrală după ce Comisia Europeană a stopat, în vara trecută, finanţările pe Programul Operaţional Regional (POR) din cauza unor contracte cu bani europeni pentru drumurile judeţene din cele două judeţe pe care le-a considerat în neregulă. Aşa că banii din POR cu care trebuia reparate drumurile din Buzău şi Teleorman au fost retraşi - este vorba de milioane de euro fonduri nerambursabile. Iată unde sunt banii sau o parte din ei.

Ce transmit datele comparate? Că, în ciuda faptului că am avut progres în ultimii ani, diferenţa de bunăstare dintre judeţe creşte. Au capii judeţelor, care trebuie să se ocupe ca zona pe care o păstoresc să progreseze, explicaţii? Pe ce se cheltuiesc banii care trebuie să conducă la recuperarea decalajelor? Dacă îi întrebi, te trimit la datele înscrise pe paginile de internet ale consiliilor judeţene şi unde scrie că s-au re­pa­rat şcoli, drumuri, muzee. Dar este suficient câtă vreme decalajele cresc? România a recu­perat în cinci ani de la integrarea în UE 11 procente din decalajul care o desparte de Vest (suntem acum la aproximativ 46% din veni­turile lor). Dar o face pe seama judeţelor care atrag investiţii, care creează condiţii bune pentru locuri de muncă.

Oprişan susţine că, dacă partidul său va câş­tiga alegerile, va face în judeţ un parc tehno­logic, va pune la punct infrastructura şi toate acestea vor crea locuri de muncă. Dar Oprişan este în conducerea judeţului din 1992, iniţial ca vicepreşedinte al CJ, apoi preşedinte al acestui for între 1995 şi 1996, din nou vicepreşedinte între 1996 şi 2000 şi apoi, din 2000, din nou preşedinte până în zilele noastre. Are, aşadar, patru mandate de preşedinte şi două de vicepreşedinte al CJ Vrancea. Oprişan mai vrea însă unul pentru a face, după 20 de ani de când e în conducerea judeţului, un parc tehnologic («vom aduce investitori serioşi») şi drumurile («Vrancea trebuie să aibă o infrastructură mai bună», dar tocmai i s-a surpat un drum important abia reabilitat pentru care judeţul s-a împrumutat cu peste 10 mil. euro). Oprişan mai spune că Vrancea este în top 5 al judeţelor care atrag fonduri europene. Atunci de ce nu se văd aceste fonduri în dezvoltarea judeţului şi de ce diferenţele faţă de altele cresc?

AFACERI DE LA ZERO