• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Special

ZF Agriculture Summit 2022. Investiţiile în irigaţii, digitalizarea şi integrarea aduc performanţă în agrobusiness. Fără ele multe businessuri vor dispărea într-o piaţă tot mai competitivă

Autor: Ramona Cornea, Alexandra Matei

25.10.2022, 09:00 244

♦ Claudiu Daviţoiu, Agroindaf Afumaţi: „Dacă guvernul nu ne ajută să investim în irigaţii, România nu are strategie şi viitor în agricultură.“ ♦ Iasmina Blidar, UNCST BOVICOOP: „Fermierii trebuie să conştientizeze că e important să îşi îmbunătăţească logistica în ferme, să lucreze pe partea de genetică reproductivă, să aibă un efectiv cât mai productiv şi să se dezvolte şi pe partea de tehnologie.“ ♦ Adrian Petcu, Serv Class Irigaţii: „Dacă noi nu reuşim să convingem Bruxelles-ul să introducă nişte sume pentru irigaţii în PNRR, problema este la noi.“ ♦ Alin Luculeasa, farm technology engineer, Evel-H Company Agriculture: „Este greu să tragi o linie şi să spui ce profit ţi-a adus digitalizarea, dar fără ea probabil nu mai eram astăzi pe piaţă.“

Investiţiile în irigaţii, digitalizarea şi integrarea aduc performanţă în agrobusiness, iar fără ele multe businessuri vor dispărea într-o piaţă tot mai competitivă, a fost una dintre concluziile evenimentului ZF Agriculture Summit 2022 „Secetă, irigaţii, schimbări climatice, o nouă generaţie de fermieri şi 15 mld. euro pentru agricultură“. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Agreena, Agricover, Carrefour, CEC Bank, ING Bank, Vodafone şi Serv Classs Irigaţii. 

„În momentul de faţă, în tot sectorul horticol cel mai important este să ai un lanţ integrat. Fără a închide cercul nu putem să spunem că nu pierdem valoare. Fără aceste soluţii pierdem valoare, acesta este cel mai important lucru spre care ar trebui să se îndrepte chiar şi fermierii mari din sectorul horticol“, a spus Marius Petrache, proprietar al fermei legumicole Marcoser din judeţul Galaţi.

Totodată, Marius Gavrea, expert agribusiness în cadrul ING Bank România, a menţionat că din analizele sale integrare în agricultură este soluţia pentru performanţă şi creşterea valorii adăugată. Cu toate acestea, integrarea trebuie să meargă mână în mână cu implementarea noilor tehnologii în business şi asigurarea resursei de apă, cea mai importantă în agrobusiness în acest moment.

„Încercaţi să faceţi ce puteţi cu armele pe care le aveţi. Dacă noi nu reuşim să convingem Bruxelles-ul să introducă nişte sume pentru irigaţii în PNRR, problema este la noi. În principiu, când ai o oportunitate, iei tot. Dacă mereu te gândeşti că ai o soluţie de back-up (ca banii ceruţi iniţial prin PNRR pentru irigaţii să fie înlocuiţi dintr-o altă sursă - n. red.), deja ai pornit cu o mentalitate de învins“, a spus Adrian Petcu, director general al Serv Class Irigaţii în cadrul evenimentului.

Petre Daea, ministrul agriculturii, a promis că va fi alocată suma de 1,5 miliarde de euro din noul Plan Naţional Strategic (PNS) pentru investiţii în infrastructura de irigaţii până în 2027. Totuşi, erau discutate iniţial sume de peste 4 miliarde de euro pentru investiţii în irigaţii, care ar fi trebuit să fie introduse în PNRR, însă Bruxelles-ul nu a fost de acord cu ele. Afirmaţia lui Petcu a venit în contextul în care Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, a spus în cadrul evenimentului ZF de astăzi că România nu ar trebui să se bazeze pe sumele din PNRR pentru investiţii în irigaţii, pentru că această sursă de finanţare poate fi înlocuită. Practic, indirect subliniază că renegocierea PNRR-ului este în zadar.

Însă, Iasmina Blidar, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Coope­rativelor din Sectorul Taurin – Bovicoop, consideră că fermierii trebuie să-şi dezvolte fermele lor înainte de aştepta ajutor din partea statului.

„Fermierii, înainte de a primi ajutor de la stat, trebuie să conştientizeze că e important să se ajute şi ei pe ei, să îşi îmbunătăţească logistica în ferme, să lucreze pe partea de genetică reproductivă, să aibă un efectiv cât mai productiv şi să se dezvolte şi pe partea de tehnologie“, a detaliat ea.

Claudiu Daviţoiu, proprietar al Agroindaf Afumaţi, o fermă din judeţul Ilfov cu peste 1.000 de vaci de lapte şi 1.000 de hectare cultivate cu cereale, a vorbit şi el despre importanţa investiţiile în irigaţii.

„Putem să ne apărăm în faţa unei potenţiale crize alimentare cu ajutorul guvernului, dacă ne dă apă. Noi, fermierii, ştim ce să facem cu apa. Dacă guvernul nu ne ajută să investim în irigaţii, România nu are strategie şi viitor în agricultură. Pe an ce trece, avem tot mai multă secetă“, este de părere Daviţoiu.

Nicolaie Apopi, preşedintele Clubului Fermierilor Români, a afirmat că apa nu este singurul element important, ci şi sistemele care ajută fermierii să facă economii în fermele lor, adică sistemele de digitalizare, de ghidare, de însămânţare şi distribuire a îngrăşămintelor chimice, de exemplu. În plus, forţa de muncă atârnă şi ea greu în spatele fermierilor acum.  

„Un element important este şi resursa umană, ceea ce vedem la ora actuală este că multe ferme se plâng că nu au resurse umane. De aceea trebuie să ne îndreptăm atenţia acolo şi să alocăm fonduri pentru formarea tinerilor şi explicarea atractivităţii în domeniul agricol astfel încât să avem o tranziţie cât mai fructuoasă de la generaţiile de acum şi cele care urmează“, explică Apopi.

Alin Luculeasa, farm technology engineer, Evel-H Company Agriculture, a precizat la rândul său că este bine ştiut că fermele din România se confruntă cu o forţă de muncă îmbătrânită şi este important să deduci nevoia de a folosi utilaje performate la adevărata lor capacitate la timp. În plus, el consideră că printr-un tânăr tehnolog putem implementa mai rapid şi mai uşor digitalizarea în fermele din România.

„Am o fermă în judeţul Vaslui, de 2.200 de hectare, destul de greu încercată de condiţiile climatice şi ne lovim aproape an de an de secetă şi tot felul de alte provocări. Acum 7 ani, după ce am terminat facultatea la Bucureşti, am simţit nevoia să am cât mai mult control asupra fermei şi am început cu o cartare agro-chimică digitală, apoi am vrut să urmăresc în timp real flota de utilaje şi am ajuns ca astăzi să urmăresc culturile dintr-o dronă multispectrală“, a povestit Luculeasa.

Radu Mărtinescu, manager al Agromec Ciorăşti, a spus că prin digitalizare creşte randamentul şi se pot face lucrurile mai uşor datorită avansului tehnologic.

„După 7 ani, cu paşi mărunţi, organic, de multe ori cu autofinanţare, am ajuns la o fermă digitalizată. Clar viitorul este digitalizarea. Este greu să tragi o linie şi să spui ce profit ţi-a adus digitalizarea, dar fără ea probabil nu mai eram astăzi pe piaţă“, a mai spus Luculeasa.

Marta Odainic, customer success specialist, Agreena

► Solul reprezintă una dintre cele mai importante resurse pentru susţinerea vieţii pe planetă, îndeplinind funcţii esenţiale pentru mediu şi economie. Acest ecosistem traversează o criză ecologică globală.

► O treime din terenul global este teren agricol şi o treime din acest teren este deja degradat. În acest context este esenţial ca fermierii să adopte practici agricole sustenabile pentru a susţine fertilitatea solului pe termen lung.

► Agricultura reprezintă 24% din emisiile globale ale gazelor cu efect de seră.

George Scarlat, preşedinte, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat

► Nu poţi să faci politici pentru 3,4 milioane de ferme pentru că nu există curajul să disociezi ceea ce înseamnă satul românesc de gospodăria ţărănească.

► Ar trebui să avem programe asociate cu viaţa din satul românesc astfel încât să ţinem generaţiile viitoare conectate la viaţa satului românesc.

► În urma Programul Naţional Strategic, eu mi-aş dori să văd scheme dedicate, ţintite pentru a atinge un obiectiv: acela de a nu mai importa.

Marius Petrache, director general, Marcoser

► Solul este cea mai mare moştenire a noastră, iar noi ne-am specializat în oferirea de consultanţă legumiculturilor care produc legume în sol, în special în un mediu protejat. Facem asta pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare.

► Nu se pune în discuţie să faci producţie de legume în un mediu protejat dacă nu ai apă, aşa că la noi acest lucru nu se ia în discuţie. Suntem şi noi la zi cu investiţiile în tehnologie – irigarea automată, senzori de ventilaţie automată şi aşa mai departe.

Peter de Boer, membru al Consiliului de Administraţie şi manager, relaţia cu investitorii, DN AGRAR Group  

► Avem ferme şi în Germania şi am analizat şi alte pieţe în care puteam să creştem. Ne-am uitat la Ungaria, Ucraina şi România. Am ales România pentru că aveam mult teren la dispoziţie, pentru că este în UE şi pentru că oamenii sunt dispuşi să se dezvolte, să crească.

► Suntem optimişti în ceea ce priveşte piaţa din România. Aici sunt mulţi investitori străini care au venit să investească în piaţă, mulţi în agricultura vegetală, dar uşor mai mulţi şi în partea de lactate.

Ionel Arion, preşedinte, Federaţia Naţională Pro Agro

► În momentul în care te gândeşti la securitatea alimentară a ţării şi trebuie să ai nişte ferme viabile economic, atunci trebuie să ai obiectul activităţii tale. În momentul în care vrei să faci credit pentru dezvoltare, prelucrare sau procesare, chiar şi primară, trebuie să ai obiectul activităţii tale. Obiectul activităţii fermierilor în vegetal este solul.

► Cererea noastră, a celor din mediul asociativ către legislativ, a fost aceea de securiza şi tempera ceea ce se întâmpla pe piaţa funciară.

Bogdan Alexandrescu, director Agri, CEC Bank

► Agricultura în banking trebuie văzută drept agricultură. Trebuie să înţelegi exact cum să analizezi un producător agricol.

► O bancă, atunci când se uită la o companie, o persoană juridică, se uită la trei indicatori – profitabilitate, capitalizare sau grad de îndatorare şi lichiditate.

► Atunci când te uiţi la un producător agricol trebuie să ai o analiză dedicată. Trebuie să înţelegi ce plan de cultură are. În plus, modul de alocare a ratelor este foarte important.

Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European

► Este important să dezvoltăm acele capacităţi agricole pe care să le regăsim în piaţă şi peste 10-20 de ani pentru că până la urmă asta înseamnă să ai o investiţie durabilă în agricultură.

► Ai nevoie de ceea ce înseamnă consolidarea lanţului, să ai tot lanţul bine ancorat în realităţile din teren, plecând de la ceea ce se întâmplă în fermă, în procesare şi până când ajunge hrana în farfurie, astfel încât să ne asigurăm că toată populaţia are acces la mâncare de calitate la preţuri rezonabile.

Ioan Ladoşi, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România

► Dacă mă refer strict la carne de porc, îmi este foarte greu să găsesc un element de optimism. Optimismul nostru începe să se stingă după peste cinci ani de pestă porcină africană, după ce efectivele de animale din România sunt în cădere liberă, după tot acest interval în care nu a existat din partea autorităţilor noastre preocupări în privinţa stopării acestei epidemii.

► Niciunul dintre guvernele din ultimii cinci ani nu a dorit să abordeze subiectul stopării pestei porcine

Gabriel Stanciu, preşedinte, Cooperativa agricolă Braicoop

►Pentru a obţine producţii crescute, în primul rând ar trebui să folosim seminţele certificate. Totodată, trebuie să completăm nivelul de nutrienţi în sol. Trebuie să respectăm tehnologii corecte şi, nu în ultimul rând, să reuşim să şi irigăm. Fără apă nu cred că se pot realiza producţii şi nu se pot recupera banii investiţi.

► La noi, investiţiile nu se vor opri niciodată. Trebuie să facem investiţii calculate, care să creeze plusvaloare în cel mai scurt timp, pe termen mediu şi lung. 

Iasmina Blidar, director executiv, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – Bovicoop

► Avem nevoie să creştem fermele existente, dar şi de noi, de fermieri. În zilele de azi, tinerii nu se mai îndreaptă către ferme.

► Ar fi nevoie de ajutoare de stat pentru litrul de lapte pe cap de vacă, dar şi pentru mărirea efectivului din România, care să poată să acopere deficitul de apă pe care România îl deţine, undeva la 700.000 de litri. Din analize rezultă că am avea nevoie de 45.000-50.000 de capete de juninci care să intre curând în lactaţie pentru a acoperi acest deficit.

Adrian Petcu, director general, Serv Class Irigaţii

► În domeniul irigaţiilor există o diferenţă între România şi ţările dezvoltate. Şansa noastră este să începem să facem irigaţii aplicând tehnologia de vârf. În alte părţi ale lumii, problema nu este cum să irigăm, ci cum să salvăm apa.

► Toată lumea vrea să irige în momentul de faţă, dar foarte puţini ştiu cum să o facă. Este nevoie de comunicare.

► Dacă noi nu reuşim să convingem Bruxellesul să introducă nişte sume pentru irigaţii în PNRR, problema este la noi.

Marius Gavrea, expert agribusiness, ING Bank România

► Strategia ING este de a finanţa întregul lanţ de furnizarea. Avem clienţi cu peste 100 mil. euro cifră de afaceri, dar şi fermieri mici. De asemenea, ne-am dus în toate domeniile, pe întreg lanţul din agrobusiness.

► Avem atât procesatori, traderi de cereale, distribuitori de inputuri. Prin această finanţare credem că putem avea un aport echilibrat, astfel încât să sprijinim fermierul.

► Portofoliul nostru este destul de echilibrat între fermele vegetale, fermele zootehnice şi distribuitorii de inputuri sau traderii de cereale.

Robert Lisenche, director de investiţii, Holde Agri Invest

► Anul agricol care tocmai s-a încheiat a fost un an rezonabil pentru că, din punct de vedere al producţiilor am fost sub nivelul anilor precedenţi, dar preţurile de valorificare a recoltei au fost superioare, astfel încât, per total, veniturile s-au menţinut în linie cu aşteptările şi cu bugetele noastre.

► Vedem ca provocare pentru perioada următoare volatilitatea foarte mare de pe pieţe. Pentru noi este important să avem predictibilitate.

Alexandru Haită, administrator, Cooperativa Agro Zamfira

► În zona pe care o reprezint eu – jumătatea de nord a judeţului Teleorman - , anul agricol a fost unul mediu, cu producţii rezonabile şi ne-au ajutat şi preţurile. Investiţiile la nivelul anului 2021 – 2022 au fost rezonabile pentru preţurile de valorificare de anul acesta. Problema începe să devină noul an agricol, din punctul nostru de vedere, al cooperativei.

► Legat de Programul Naţional Strategic, un singur lucru ne îngrijorează foarte tare: acea cifră de ovine, care este foarte bine să crească.

Horia Cardoş, fondator şi CEO, Agroland

► La carne de pasăre, România stă mult mai bine decât în alte sectoare de producţie. Producţia este dominată de producători autohtoni şi doar o mică parte din carnea de pasăre se importă şi, în general, este pentru partea de HoReCa sau prelucrare.

► Cea mai mare problemă în avicultură este faptul că jumate din genetica pe care o folosim pentru a creşte carnea de pasăre este produsă în afara României.

► Astăzi, România importă aproximativ 50% din ceea ce consumă, ceea ce este în sine o ameninţare la adresa securităţii ţării.

Claudiu Daviţoiu, proprietar, Agroindaf Afumaţi

► Strategia guvernului trebuie să constea în irigaţii, dezvoltarea sectorului zootehnic şi a procesării produselor agricole. Dacă nu dezvoltăm aceste lucruri, nu vom face nimic, ţara se va duce în jos.

► Putem să apărăm în faţa unei crize alimentare cu ajutorul guvernului, dacă ne dă apă. Noi, fermierii, ştim ce să facem cu apa. Dacă guvernul nu ne ajută să investim în irigaţii, România nu are strategie şi viitor în agricultură. Pe an ce trece, avem tot mai multă secetă.

Nicolaie Apopi, preşedinte, Clubul Fermierilor Români

► Apa nu este singurul element important, ci şi sistemele care ne ajută să facem economii în fermele noastre, adică sistemele de digitalizare, de ghidare, de însămânţare şi distribuire a îngrăşămintelor chimice cu rată variabilă, care ne vor ajuta să îndeplinim condiţiile impuse de Comunitatea Europeană prin reducerea consumului de îngrăşăminte şi pesticide.

► Un element important este şi resursa umană, ceea ce vedem la ora actuală este că multe ferme se plâng că nu au resurse umane.

Teofil Dascălu, CEO, Frizon Group

► În cazul nostru, în Moldova şi în special în Vrancea, Buzău şi Galaţi, seceta ne-a afectat deosebit de mult, vorbim de producţie de zero tone la hectar pe culturile de porumb, iar la floarea-soarelui sub o tonă. Se pare că schimbările climatice apar şi trebuie să avem măsuri prin care să creştem rezilienţa fermierilor.

► Dincolo de digitalizare, probleme economice, legislaţie sau fonduri europene eu cred că trebuie să ne uităm şi la sistemul de educaţie şi la sistemul dual în agricultură.

Dana Tănase, director executiv, Asociaţia Română a Cărnii

► În primul semestru al acestui an au crescut importurile de carne de porc din spaţiul european cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Se preconizează că pentru la anul va fi o criză a cărnii de porc autohtone.

► Trebuie să ne gândim ce vrem – dacă vrem să avem porc în producţia noastră naţională, atunci trebuie să facem ceva cu pesta porcină africană, indiferent de câte voturi se vor pierde. Vom vedea carne de porc doar din import dacă nu vom lua măsuri în ceea ce priveşte pesta porcină.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787