Special

ZF Bankers Summit 2023, ziua 2. Sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ce se întâmplă în economie. Creditarea îşi va reveni. Creşte cererea pentru investiţii, ceea ce va stimula creditarea corporate. Diferenţa dintre inflaţie

 ZF Bankers Summit 2023, ziua 2. Sistemul bancar trebuie...

Piaţa bancară este într-un proces de acomodare la noile realităţi, după o perioadă lungă de creştere exponenţială, cu dobânzi mici, lichiditate mare ♦ Sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ce se întâmplă în economie, nu poate să fie înainte; nu poţi să dai un credit cu forţa ♦ Avem în faţă câteva operaţiuni de vânzare şi de reducere a numărului de bănci, dar la totalul activelor probabil că vom rămâne în pas cu economia ♦ Diferenţa dintre inflaţie şi dobânzi va scădea în perioada imediat următoar ♦ Dobânzile la titlurile de stat şi dobânzile din piaţă sunt în uşoară scădere, dar nu vor reveni în 2023 sau 2024 la nivelurile din 2020, din 2021 ♦ Proiecte sunt, şi sunt şi foarte multe lichidităţi în piaţă ♦ Acolo unde sectorul bancar tradiţional nu finanţează produse sau sectoare economice, rolul Băncii de Dezvoltare este să facă un pas şi să finanţeze acele elemente ♦ Pentru creditarea de consum sunt folosiţi deja algoritmi şi criterii în funcţie de care sunt date credite ♦ Băncile trandiţionale se modernizează şi investesc semnificativ în a-şi îmbunătăţi sistemele, în a îmbunătăţi calitatea datelor şi în a-şi extinde gama de servicii oferite clienţilor ♦ Băncile trebuie să îmbunătăţească disponibilitatea şi calitatea datelor pentru AI ♦ Acestea sunt câteva concluzii de la evenimentul ZF Bankers Summit 2023, ziua 2.

 
 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

Piaţa bancară este într-un proces de acomodare la noile realităţi, după o perioadă lungă de creştere exponenţială, cu dobânzi mici, lichiditate mare, cu abundenţă în toate segmentele.

► În 2023 vedem o schimbare de paradigmă, care nu este neapărat rea. La consum o parte din scădere era şi necesară. Încet-încet vedem începând din al doilea trimestru o mişcare şi la IMM, şi la companii mai mari. Pe segmentul IMM vedem o revenire. A fost încetinire, expectativă pentru programele noi. Vedem în curând creştere.

► Portofoliile de credite la BT sau la alte bănci nu au crescut foarte agresiv. O parte este legată de scăderea consumului, o parte a venit din faptul că IMM-urile au aşteptat noile programe IMM Invest sau altele. Totodată, o parte din proiectele de infrastructură sunt în uşoară întârziere, sper să accelerăm acolo.

► Stabilitate şi creşterea portofoliului au venit din zona de corporate. Ne bucurăm că vedem cerere pentru investiţii. Este vorba nu doar despre autostrăzi, dar şi despre industria alimentară şi sectorul de sanătate. Sunt investiţii noi.

► Deja dobânzile la titlurile de stat şi dobânzile din piaţă sunt în uşoară scădere, dar nu ne aşteptăm ca foarte curând, anul acesta sau anul viitor, să revină la nivelurile din 2020, din 2021. Dar cred că diferenţa dintre inflaţie şi dobânzi va fi destul de scăzută în perioada imediat următoare.

► Ca să putem investi în infrastructură, în tehnologizare, în echipamente, utilaje pentru dezvoltarea ţării, a industriei, avem nevoie de un curs valutar stabil. Cred că acest lucru a urmărit şi BNR. Şi impactul inflaţiei a fost mult mai mic în România decât în alte ţări unde am văzut devalorizări destul de mari. Eu cred că se vede şi încrederea investitorilor locali sau străini în leu, în politica moentară şi în România.

► Politica monetară puternică, stabilitatea cursului valutar, a dobânzilor, capitalizarea bună a sistemului bancar… avem toate ingredientele bune, chiar dacă suntem în criză economică şi război foarte aproape.

► În primul semestru la BT am văzut o scădere, o încetinire a creditării retail, ipotecare şi de consum. Suntem destul de preocupaţi când este vorba despre piaţa imbobiliară, vedem un impact foarte important în creşterea economică.

► Vedem o uşoară reluare a consumului, dar creşterea PIB va fi sub 3% în 2023, în jurul a 2,5%-3%. Nu vedem risc de recesiune tehnică sau reală în România.

► Premisele sunt bune, creditele neperformante sunt în uşoară scădere, iar relaţia dintre clienţi şi bănci este una bună.

► Cred că încă nu am ajuns la un echilibru pentru că inflaţia a fost mare. Acum inflaţia este în scădere, doar că salariile, veniturile nu s-au ajustat. Aşteptările, nevoile şi cerinţele nu sunt aliniate.

► O parte din situaţia pieţei este şi emoţională, despre ce va urma. Au fost, începând cu pandemia, câţiva ani grei pentru toţi participanţii, clienţi persoane fizice sau juridice. Cu război, inflaţie, criză energetică ne-am trezit dintr-o dată în altă realitate. Dar piaţa este funcţională.

► Urmărim foarte mult şi ce se întâmplă în restul lumii, în Europa. Pentru că, chiar dacă în România cifrele arată bine, vedem că în Germania există un sentiment, un risc de recesiune, şi fiind cea mai mare ţară din Europa va impacta restul Europei.

► Cred că încă suntem într-o perioadă de repoziţionare şi expectativă.

 

Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor

► Acolo unde sectorul bancar tradiţional nu finanţează, fie că vorbim de produse sau sectoare economice, rolul Băncii de Dezvoltare este să facă un pas şi să finanţeze acele elemente.

► Capitalul Băncii de Dezvoltare este de 3 mld. lei care vin din partea bugetului de stat. Avem şi 10 mil. euro din partea PNRR, dar aceşti bani se vor duce 1 mil. euro înspre partea de asistenţă tehnică şi 9 mil. euro către achiziţia de echipamente IT.

► Atât FNGCIMM, cât şi Fondul Român de Contragarantare şi EximBank prin garanţie, nume şi constat vor trece sub umbrela Băncii de Dezvoltare. La nivelul Ministerului Finanţelor am încercat ca toate aceste iniţiative de garantare să nu se canibalizeze între ele. FNGCIMM face garanţii până în 10 mil. lei, avem EximBank care face garanţii pentru companii mari şi foarte mari din România şi FRC care a preluat câteva component din cadrul IMM Invest.

 

Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte Romania

► La început când s-a vorbit despre programul PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezoluţie – n.red.)  companiile au sperat că va fi ca la schemele de ajutor de stat, mergem şi depunem nişte aplicaţii şi ni se vor da nişte bani ca să facem nişte lucruri. Apoi s-a văzut că lucrurile nu stau chiar aşa şi companiile s-au repliat. Fiind un program fără precedent acest PNRR, istoria ne va demonstra. Dacă va fi mai bine sau mai rău faţă de alte tipuri de programe unde companiile pot să accese direct banii mi-e greu să spun. Trebuie să mai treacă vreo 2-3 ani, să vedem dacă am reuşit să generăm acele proiecte care să consume banii sau nu.

► Cred că proiecte sunt. Cred că, într-adevăr, sunt şi foarte multe lichidităţi în piaţă, dar cred că se vor găsi şi cofinanţări pentru aceste fonduri. Investitorii caută să investească banii în altceva decât depozite bancare.

► Ce aşteaptă companiile? Ele nu s-au putut lega direct de proiectele care vin prin PNRR pentru că acolo beneficiarii au fost instituţiile care au coordonat proiecte.

► Ce vedem în piaţă, la companiile cu care lucrăm, la companiile din România este că ele au beneficiat de aceste fonduri indirect, ca furnizori ai acestor proiecte. Sigur, este nevoie de puţin timp pentru ca lucrurile să se închege, să apară proiecte, să se aprobe finanţările pentru ca apoi să vină furnizorul care plăteşte salarii în România, cumpără materiale din România şi rulează înapoi banii în economie. Dar, lucrurile acestea nu se întâmplă de pe o zi pe alta, în special în ceea ce priveşte proiectele mari, dar cred că se întâmpla.

 

Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM

► Anul acesta am avut un plafon de garantare de 12,7 mld. lei. Din păcate, FNGCIMM nu i-au revenit  cum ar fi fost normal pe execuţia bugetară – noi am cheltuit anul trecut un plafon de 9 mld. lei şi ni s-a alocat cu 30% mai puţin, adică 6 mld. lei. Plafonul de 6 mld. lei a fost epuizat pe 15 mai.

► În acest moment un număr de 7.200 de IMM-uri beneficiază de garanţia FNGCIMM prin programul IMM Invest cu cele trei subcomponente – Garant Construct, Agro IMM Invest şi IMM Prod.

► Valoarea finanţării instituţiilor financiar bancare este de 8 mld. lei şi valoarea garanţiilor acordate de FNGCIMM este de 6,2 mld. lei. Noi sperăm ca Ministerul de Finanţe să realoce fonduri pentru că mai există o plajă de la 4 mld. lei, bani la dispoziţia Ministerului de Finanţe.

► De la înfiinţarea Fondului, am acordat un număr de 466.297 de garanţii. Ţinta noastră este să închidem anul acesta cu 500.000 de garanţii. Ca valoare a garanţiilor avem 115 mld. lei în acest moment.

 

Radu Gheţea, preşedinte CA la Libra Bank

► În ceea ce priveşte unde o să ajungă sistemul bancar în câţiva ani, avem în faţă câteva operaţiuni de vânzare şi de reducere a numărului de bănci, dar la totalul activelor probabil că vom rămâne în pas cu economia, adică fără să apară alte bănci sistemul se va dezvolta.

► În legătură cu evoluţia dobânzilor, cred că nu va afecta în niciun fel sistemul bancar, cum nu l-a afectat niciodată în cei 50 de ani în care ştiu eu sistemul bancar. Au fost momente de dobânzi cu trei cifre, cu dobânzi sub cinci puncte, aceasta este menirea unui sistem bancar, să atragă disponibilităţi şi să le plaseze. Cu cât o face depinde de piaţa de la momentul respectiv.

► Sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă într-o economie, nu poate să fie înainte. Nu poţi să dai un credit cu forţa. În ultimii 7-8 ani au intrat în România foarte multe fonduri europene, fonduri ce au suplimentat ceea ce au făcut băncile. Dacă în 2012 sau 2015 singura sursă de finanţare pentru companii se baza pe creditele pe care puteau să le ia companiile, dar şi pe finanţarea pe care o putea obţine statul, inclusiv prin titluri de stat, în prezent vorbim despre multe miliarde care vin sub formă de subvenţii sau de credite cu dobândă foarte mică şi termen lung.

► Dacă adunăm aceste două surse de finanţare – sistemul bancar şi ce vine din UE – se adună foarte multe miliarde care contribuie la faptul că activitatea economică are un ritm de creştere peste cel pe care l-am arătat în sistemul bancar, de exemplu.

► Sistemul bancar românesc este unul solid, modern şi rezilient. Valoarea activelor bancare de pe piaţa locală aproape că s-a dublat în ultimul deceniu. Este un sistem bancar mic în comparaţie cu ceea ce ne-am dori să fie. Dacă ne uităm la ce a fost acum 10 ani în comparaţie cu sistemul bancar în acest moment, am observa că totalul activelor aproape că s-a dublat, de la peste 360 mld. lei la 700 mld. lei. Numărul băncilor a scăzut cu 8-9 bănci, dar prin procesul de fuziuni şi achiziţii, unul care văd că va continua şi în perioada următoare, avem o dinamică a sistemului bancar.

► Acum suntem la nivelul de 32 de bănci, dar să nu uităm că avem şi opt sucursale ale unor bănci străine. Mi-aş dori ca unele dintre sucursalele unor bănci străine care sunt în România de mult timp să devină bănci comerciale, adică să se dezvolte mai mult pentru că piaţa este suficient de bună.

► Acum 10 ani, aveam return on assets (ROA) şi return on equity (ROE) negativ, iar în prezent avem ambii indicatori pozitivi. Nu avem şi nu am avut în ultimii 10 bănci în suferinţă în sensul intrării în faliment, în sensul prăbuşirii.

► Nivelul creditelor neperformante a scăzut de pe la 18% până pe la circa 2%. În afară de faptul că există o cooperare mult mai strânsă între client şi bancă şi educaţia financiară contribuie foarte mult la această situaţie. Oamenii au înţeles şi înţeleg mai bine ce înseamnă un credit, care sunt riscurile, la ce se expun. Băncile au o atitudine mult mai grijulie faţă de clienţi

► Acum 10 – 12 ani era în discuţie celebra ordonanţă 50, aplicarea directivei europene 48, când se punea problema eliminării comisionului de rambursare anticipată. 

► Acum asistăm la o situaţie în care băncile sunt sub lupa ANPC, ceea ce este foarte bine, trebuie să avem şi control, şi sunt blamate că că aplică un sistem care nu este în avantajul clienţilor. Este un sistem bazat pe lege, iar când a fost făcută legea s-a aplicat ceea ce se aplică în sistemul bancar din toată lumea.

► Libra Bank este un exemplu că se poate face performanţă şi la dimensiuni mai mici, cu condiţia să-ţi alegi corect nişa în care vrei să operezi. Acum ne orientăm foarte mult spre finanţarea proiectelor în energie pentru că asta este cererea. Cred că secretul este să ai întotdeauna produse şi servicii adaptate la cererea care există în piaţă.

 

Ajay Rawal,  EMEIA financial services sector leader, EY

► Diferite părţi din călătoria creditării sunt digitalizate, automatizate şi, în anumite cazuri, vom folosi AI şi generative AI pe diferite părţi ale lanţului. Trebuie să ne uităm la asta pe bucăţi, de la cum ţinteşti clienţii, achiziţia de clienţi, cum faci deciziile de creditare, cum procesezi, cum gestionezi frauda şi riscul. Poţi folosi AI în anumite părţi, dar băncile trebuie să decidă unde vor interacţiune umană şi unde vor elementul decizional.

► Astăzi pentru consumer lending folosim deja algoritmi şi criterii în funcţie de care dăm credite. Acum vorbim doar de cum vom folosi mai mulţi algoritmi, mai multă tehnologie pentru a facilita aceste decizii. Modul în care proiectăm algoritmii, modul în care luăm aceste decizii vor fi în funcţie de modul în care băncile se guvernează.

► Aveţi probabil un sistem bancar robust şi bine capitalizat. Se vede foarte fragmentat din exterior. Sunt prea multe bănci şi unele dintre ele au o cotă de piaţă foarte redusă, unele sunt chiar la vânzare, deci cred că tendinţa pentru consolidare va fi acolo.

► Băncile trebuie să îmbunătăţească disponibilitatea şi calitatea datelor pentru AI.

► Băncile trandiţionale se modernizează şi investesc semnificativ în a-şi îmbunătăţi sistemele, în a îmbunătăţi calitatea datelor şi în a-şi extinde gama de servicii oferite clienţilor.

► Un alt lucru pe care nu putem să îl uităm este că marii jucători de tehnologie vin şi se extind în servicii financiare. Nu ştiu despre voi, dar eu folosesc Apple Pay destul de mult. (…) Apple ia deja părţi din ce numim banking fără să fie reglementat ca o bancă. Ca să fii bancă trebuie să iei depozite şi sunt reglementări care vin la pachet cu a fi o bancă.

► Creditul privat este unul dintre motivele de îngrijorare ale FED, spre exemplu. Este un element legat de care există temeri de cum va performa. Pentru că nu am mai avut credit privat care să treacă printr-un ciclu complet de încetinire a creşterii economice.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO