Mihai Toader, business unit director, Auchan România
► Pasiunea şi primul reflex ale clientului sunt cele două componente care fac un brand să fie emblematic.
► Am văzut clienţi care aleg mărcile private nu doar din perspectiva preţului, ci şi din cea a calităţii.
Există o competiţie între producători şi branduri private, dar mărcile private sunt deja o pepinieră pentru viitoarele branduri emblematice şi o pârghie pentru ca producătorii respectivi să se dezvolte.
► Avem foarte mare nevoie de produse româneşti, mai mult decât oricând, mai ales în acest context în care ne costă să importăm, nu este pe placul consumatorului ce importăm.
Genoveva Cojocaru, manager, Zorian
► Sunt multe branduri de uleiuri presate la rece în România. În ultimii cinci ani au început să ia naştere din ce în ce mai mulţi. Noi suntem din Moldova, în judeţul Iaşi avem o fabrică care produce o cantitate destul de mare.
► Piaţa ne arată că este loc pentru orice produs în care crezi şi ştii că face bine când îl introduci pe piaţă.
► Ţinta noastră este în primul rând să fim cunoscuţi la nivel naţional. În momentul în care eşti cunoscut la nivel naţional poţi ajunge foarte uşor în afară.
Mihai Aniţa,partener şi lider al departamentului de audit din PwC România
► Din păcate, brandurile româneşti nu există în afara Românei. De ce? Eu cred că nu are nicio legătură cu partea corporatistă.
► Conceptul „made în România“ este extrem de vast. Este mai uşor să vorbeşti de „made în România“ când ne referim la alimente. Dar când vorbim de branduri „made în România“ sunt lucruri distincte.
Fiecare companie locală încearcă să aducă brandul propriu aproape de consumator. În final, trebuie să facem lucrurile cu dedicaţie şi cu inventivitate.
Laura Sardescu, cofondator Neakaisa.ro
► Sunt foarte multe branduri româneşti care inspiră prin poveste, prin reuşitele pe care le au. Problema pe care o identific este faptul că brandurile româneşti rămân doar la nivel local comparativ cu Polonia, de exemplu, care se extinde foarte puternic.
► Distanţa dintre consumator şi brand este din ce în ce mai mică, iar în ultima perioadă chiar inexistentă. Brandurile trebuie să ia în considerare şi momentul în care îşi creează comunităţile.
Rareş Florea, country manager, Domeniile Avereşti
► Consumatorul român se specializează, devine mai înţelept, mai sofisticat, participă la târguri, se informează.
► În ultimul an vedem un trend de revenire pe vinurile albe româneşti.
► Avem 120 de articole în portofoliu, prin care încercăm să acoperim cerinţele consumatorului. Suntem prezenţi în reţelele internaţionale, inclusiv în cele franţuzeşti, iar din 15 decembrie o să intrăm cu prodsele şi în reţele de retail din America, o piaţă de 330 de milioane de consumatori.
Botond Imre, owner & general manager, Xari Agency
► O companie trebuie să se adapteze tot timpul. Dacă eşti o companie mică şi nu ai o prezenţă pe social media, care este un fel de carte de vizită digitală, foarte greu se construieşte încrederea în brandul tău, mai ales dacă vine cineva din afară.
► În ultimii şase ani, de când facem servicii de marketing online, s-a schimbat faptul că nu mai există un buget minim cu care se poate intra în marketing digital. Dacă atunci se putea intra cu 200-300 de lei pe lună în Google Ads, acum am ajuns în anumite domenii în care trebuie să investim minimum 1.000 de lei pe lună.
Daniel Donici, cofondator, Artesana
► Ne-am bazat businessul încă de la început pe o viziune şi nişte valori şi am creat produsul în jurul lor. Este un business de familie şi am vrut să facem produse pentru noi şi familia noastră. Am pornit cu brânza, iar astăzi avem un portofoliu de peste 30 de produse.
► Piaţa este împărţită. Există branduri româneşti, dar cu capital străin, aici se dă lupta. Pariul nostru este să ducem modelul nostru de business şi în alte părţi. Laptele românesc nu poate pleca din România în America, dar antreprenorul poate să exporte know-how-ul.
Elena Elvira Marin, directorul Direcţiei Mărci şi Desene, OSIM
► Afacerea este reprezentată în principal şi prin marcă. De multe ori se întâmplă ca antreprenorii să pornească o afacere fără să înregistreze marca.
► Un mesaj al instituţiei pe care o reprezint este acela că toţi antreprenorii ar trebui să pună accent pe înregistrarea mărcilor.
► Anual, la OSIM se înregistrează în jur de 11.000 de mărci. Suntem pe un trend crescător. La nivel internaţional există înregistrate aproape 1.700 de mărci româneşti.
Claudia Burghelea, director de marketing, Dacia Plant
► Atâta vreme cât există concurenţă şi piaţa se extinde în zona în care activezi ca business. Pe suplimente alimentare avem concurenţă directă din partea altor producători români, nu avem concurenţi externi. Totul se întâmplă pe piaţa din România.
► Pentru Dacia Plant, a avea o strategie digitală a fost deschizătoare de drumuri.
Am început să avem aşa ceva în urmă cu 5-6 ani, iar de atunci am dezvoltat inclusiv vânzare online, care astăzi reprezintă 5% din vânzările totale.
Răzvan Petrescu, director general, Made by Society / Vagabond
► Industria de fashion locală este acaparată de fast fashion şi de nume sonore precum Inditex şi LPP. Din Occident vin brandurile mari, iar românii au această sete de a devora brandurile mari.
► În extern suntem deja prezenţi cu magazine în Anglia şi Bulgaria, urmează Polonia.
► Pentru că suntem prezenţi în mai multe pieţe, am dezvoltat domenii pentru pieţele respective.
Mare parte dintre clienţii care vin în magazinele fizice văd prima oară brandul pe platforme.
Ciprian Otea, fondator, Misavan
► Suntem un nume recent intrat pe această piaţă puternic concurenţială, unde peste 90% din vânzări sunt cumulate de brandurile internaţionale.
► Construim o fabrică nouă, o investiţie care ajunge la 8-9 mil. euro, un proiect modern pentru zona Europei de Est, axat pe produse profesionale de curăţenie. Deocamdată nu avem produse listate în marile reţele de retail, dar în contextul dezvoltării unei investiţii foarte serioase în producţie, cu siguranţă parteneriatele cu astfel de companii sunt folositoare.
