♦ „Creşterea loialităţii clienţilor reprezintă prioritatea numărul unu pentru aceste companii. 61% dintre companii au creşterea loialităţii clienţilor ca obiectiv“ ♦ „Cred că cel mai important este să creăm comunităţi în jurul brandurilor, să comunicăm cu clienţii“ ♦ „Preocuparea de employer branding, partea de loializare a brandului, este o preocupare internaţională, nu doar europeană sau locală“ ♦ „Ca să putem preda ştafeta generaţiilor următoare, trebuie să ne reinventăm“.
Brandurile locale trebuie să se concentreze pe loializarea consumatorilor şi să se adapteze continuu la noile tendinţe din pieţele în care activează pentru a se putea dezvolta şi extinde, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF Branduri româneşti 2023: mărcile autohtone, refugiu pentru consumatori în vremuri de criză.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Auchan, Arctic, Horváth, Teleferic, Eli Parks, Xari, Domeniile Sâmbureşti şi Aqua Carpatica.
„Pe primul loc în topul celor mai importante tendinţe este loialitatea faţă de brand, dar şi temele de a îmbunătăţi experienţa clienţilor, de a răspunde cerinţelor tot mai dinamice ale clienţilor. (...) Preocuparea de employer branding, partea de loializare a brandului, este o preocupare internaţională, nu doar europeană sau locală, este vizibilitatea faţă de client“, spune Maria Boldor, principal, responsible for corporate transformation Romania & Balkan în cadrul Horváth.
Mihai Aniţa, partener şi lider al departamentului de audit din PwC România, a subliniat că 91% dintre companiile româneşti afirmă că încrederea în companie din partea clienţilor este esenţială, 61% mizează pe creşterea loialităţii, iar 52% din companiile respondente sunt foarte avansate în utilizarea unui sistem de colectare a feedbackului de la clienţi.
„Companiile din România sunt într-un grad ridicat de profesionalizare. Creşterea loialităţii clienţilor reprezintă prioritatea numărul 1 pentru aceste companii. 61% dintre companii au creşterea loialităţii clienţilor ca obiectiv, faţă de 42% la nivel global“, a detaliat el.
Vasi Andreica, fondatorul reţelei de cafenele Ted’s, a subliniat şi el nevoia de comunicare cu clienţii, de a construi comunităţi în jurul brandurilor.
„Am făcut un studiu din care am observat că pentru un client contează cel mai mult atitudinea angajatului, apoi calitatea produsului şi apoi preţul. Cred că cel mai important este să creăm comunităţi în jurul brandurilor, să comunicăm cu clienţii. Astăzi suntem cu toţii implicaţi în zona de feedback şi este un lucru bun. Noi ca branduri existăm atâta vreme cât consumatorul alege să-şi consume banii la noi. Există un singur şef: clientul“, a spus el în cadrul evenimentului ZF.
Ionuţ Ilie, managing director al Vel Pitar, liderul pieţei locale de panificaţie, a vorbit şi el despre importanţa loializării consumatorului, însă a pus accentul şi pe calitatea şi continuitatea calităţii produsului oferit consumatorilor.
„Eu cred că made in Romania rămâne şi ar trebui să rămână un focus al economiei locale, însă nu este suficient să fie produs în România, trebuie să aibă calitate, consecvenţă în calitate, astfel reuşeşti să construieşti şi să loializezi consumatorul“, susţine reprezentantul Vel Pitar.
Gabriela Munteanu, director de marketing al Kandia România, cel mai mare producător de ciocolată de pe plan local, este de părere că brandurile locale trebuie să se adapteze constant la modul în care evoluează gusturile clienţilor.
„Pentru ca noi să putem duce brandurile mai departe este foarte important să ne adaptăm şi la felul în care avansează gusturile oamenilor. Suntem într-o ţară în care toată lumea vorbeşte despre modul în care se aranjează farfuriile şi despre tot felul de ingrediente sofisticate, iar brandurile trebuie să ţină pasul cu această evoluţie şi să educe în continuare. Ca să putem preda ştafeta generaţiilor următoare, trebuie să ne reinventăm“, a detaliat ea în cadrul evenimentului ZF.
Maria Boldor, principal, responsible for corporate transformation România & Balkan, Horváth
► Pe primul loc în top trei priorităţi pe agenda unui CEO este performanţa financiară – optimizarea structurilor de cost, lichiditate şi managementul riscurilor. A doua prioritate este în zona de capabilităţi, adică în zona de oameni. A treia prioritate este zona de transformare digitală, rămâne în continuare o zonă de interes.
► Pe primul loc în topul celor mai importante tendinţe este loialitatea faţă de brand, dar şi temele de a îmbunătăţi experienţa clienţilor, de a răspunde cerinţelor tot mai dinamice ale clienţilor.
Radu Lăzăroiu, director general, Romaqua
► Există multe branduri bune în România. Trebuie să ţinem cont că avem doar 30 de ani de piaţă liberă şi abia acum începem ceea ce brandurile mari, cu notorietate, porneau în urmă cu 200 de ani.
► În România consumatorul este deja educat, are gusturile lui. Nu există o apă minerală bună pentru toată lumea, ci o apă minerală bună pentru tine, iar aici depinde de fiecare producător să convingă că ceea ce face este bun pentru consumator. Asta înseamnă să păstrezi produsul aşa cum a fost de-a lungul timpului.
Ionuţ Ilie, managing director, Vel Pitar
► Ca în orice moment de criză, piaţa se polarizează. Deşi preţul creşte, inflaţia este una mare şi greu de stăpânit, mixul nostru se îmbunătăţeşte, ceea ce înseamnă că oamenii cumpără pâine scumpă mai mult decât cumpărau înainte.
► Cine duce o viaţă de subzistenţă caută să păstreze nivelul coşului la aceeaşi dimensiune, mutându-se fie către un brand privat sau către o calitate mai joasă, iar ceilalţi merg pe principiul că suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri de proastă calitate şi se duc unde au siguranţă.
Adrian Câzu, director magazine Benvenuti
► Brandurile româneşti sunt foarte bine reprezentate pe segmentul de încălţăminte, pe retail. Pe celelalte zone de fashion domină lanţurile internaţionale, fie că vorbim de lanţurile din Polonia, Turcia sau Spania.
► Toate brandurile care îşi comandau la fabricile din România s-au mutat încet în locuri în care costurile sunt mai mici, fie în Asia sau Africa – Tunisia, Maroc –, fie în Republica Moldova, Serbia chiar şi în Transnistria. În Oradea s-au închis trei fabrici mari de încălţăminte.
Vasi Andreica, fondator, Ted’s
► Antreprenoriatul românesc are 30 de ani, este încă tânăr, încă nu sunt obişnuiţi să avem ciclicitate, abia acum urmează un schimb de generaţii la anumite generaţii româneşti care-şi predau ştafeta către o generaţie următoare. Clar aş miza pe brandurile româneşti.
► Pentru fiecare industrie, made in Romania poate să însemne altceva, poate însemna volum, preţ sau calitate şi cred că ar trebui să mergem cu toţii spre ideea că made in Romania ar trebui să însemne calitate.
Ciprian Stancu, fondator, Republica Bio
► La târguri, de foarte multe ori trebuie să ascund faptul că vin din România. Când zici că eşti din România, eşti deja coadă. Noi, în momentul acesta deschidem o filială în Olanda care nu are legătură ca nume cu Republica Bio, ne creăm o identitate pentru a putea vinde în Europa pentru că România nu are tradiţie în producţia de suplimente alimentare sau produse avansate de nutriţie.
► Am început businessul acum 10 ani, iar cea mai mare parte a bugetului nostru de promovare s-a dus în educaţie.
Tiberiu Dăneţiu, director de marketing, Auchan România
► Cred că mărcile româneşti, în momentul în care reuşesc să facă pasul către consumator, devin mult mai repede mărci iubite pentru că au şi o componentă legată de patriotism.
► Astăzi, mărcile româneşti sunt pe o evoluţie extraordinară, au o dezvoltare foarte bună, chiar dacă se bat de la egal la egal cu cele internaţionale.
►Toate elementele pe care le au în spate şi susţinerea pe care o au din partea unor companii puternice, faptul că se adresează bine consumatorilor, ştiu să comunice, se poziţionează bine şi aduc valoare clienţilor.
Gabriela Munteanu, director de marketing, Kandia România
► Pentru ca noi să putem duce brandurile mai departe este foarte important să ne adaptăm şi la felul în care avansează gusturile oamenilor. Suntem într-o ţară în care toată lumea vorbeşte despre modul în care se aranjează farfuriile şi despre ingrediente sofisticate, iar brandurile trebuie să ţină pasul cu această evoluţie.
► Ca să putem preda ştafeta generaţiilor următoare, trebuie să ne reinventăm.
► Noi, în prezent, vindem peste 40 milioane de bucăţi de Rom pe an.
Matei Ioan, fondator, Sabrini
► Pe sectorul nostru, brandurile s-au mişcat destul de repede, au ocupat piaţa destul de bine, s-au poziţionat corect şi atunci tentaţia din partea marilor jucători de a veni pe o piaţă care deja este concurenţială spre matură este mai mică.
► Suntem producători deja de cinci ani, avem o experienţă în retail de peste 20 de ani şi vedem avantajul modelului integrat cu producţie şi retail propriu. În direcţia aceasta ne îndreptăm şi noi, se vede avantajul şi pe viitor se va vedea şi mai bine.
Lucian Naş, CEO, Bonas
► Nu cred că piaţa nu suportă producătorii locali, chiar dacă ea este dominată de branduri româneşti cu acţionariat din multinaţionale.
► Atâta timp cât reuşeşti să-i transferi clientului plăcerea şi experienţa cumpărăturii, pe lângă experienţa produsului, cred că ai toate şansele să rezişti pe o piaţă extrem de concurenţială.
► Sunt convins că această piaţă creşte, acum 20 de ani nici nu discutam despre produse româneşti, despre producători locali, fiecare trebuie să-şi găsească nişa şi locul pe piaţă.
Cristian Gaşpar, director de export, Scandia
► Consumul de carne este foarte naţionalist peste tot în lume, deci oamenii preferă producţia din propria ţară, ceea ce ne face munca la export mult mai grea.
► Pe vremuri, Scandia producea exclusiv pentru export 1.600 de tone în cel mai bun an. Acum, numai la export, ajungem pe la 7.000 de tone anul acesta.
► Cu ajutorul diasporei am reuşit să pătrundem în pieţe în care nu am fi pătruns, localnicii au început să intre în magazinele româneşti, să descopere produsele româneşti.
