• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Supliment ZF Agrobusiness

13% din fermierii români au peste 60 de ani şi 44% au între 40 şi 60 de ani. No-tillage, un concept prioritar pentru noua generaţie de fermieri: „Generaţia veche răspundea mai greu la noutăţi, dar când a intrat în agricultură avea o concurenţă mai mică decât a noastră şi îi era permis să facă mai multe greşeli”

15 iul 2022 Autor: Florentina Niţu

No-tillage, un concept care presupune lucrări minime asupra solului în locul lucrărilor intensive cu care sunt obişnuiţi fermierii români din agricultura convenţională, şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul Pactului Verde european sunt printre piorităţile noii generaţii de fermieri, o generaţie pragmatică şi orientată spre rezultate, care se pregăteşte să preia ştafeta de la generaţia anilor ’90.

„Am intrat în acest domeniu din pasiune, pentru că iubeam plantele şi acum avem o fermă de familie, medie, de 450 de hectare. Însă, chiar dacă nu e mare, ne place să facem performanţă. Am investit şi investim în continuare în agricultura durabilă, conservativă, în care avem mare grijă de sol şi folosim resursele cât mai eficient posibil”, povesteşte Cristian Isvoranu (29 ani), unicul acţionar al Investrom Prodexim, din localitatea, judeţul Teleorman.

Compania cultivă cereale pe această suprafaţă, iar cultura de porumb este cea mai mare, de circa 100 de hectare. Suprafaţa cultivată este irigabilă în proporţie de aproape 100%, un lucru necesar în agrobusiness, având în vedere că în ultimii zece ani România s-a confruntat cu mai multe perioade secetoase, 2020 fiind apogeul. Tânărul antreprenor s-a apucat să dezvolte durabil businessul de 12 ani şi acum îşi doreşte să treacă următorul pas, spre no-tillage, aşa cum se practică în Brazilia, susţine Isvoranu, care recunoaşte că a ales calea cea potrivită între pasiunea pentru agricultură şi cea pentru aviaţie.

Conceptul no-tillage (zero tillage) înseamnă că fermierul lasă cea mai mare parte a solului neatins, asigurând protecţia împotriva eroziunii şi pierderilor de carbon organic în atmosferă. Acest concept este la polul opus faţă de ceea ce practica vechea generaţie de fermieri, care prin lucrările convenţionale ale solului, care implicau inversarea mecanică agresivă a solului, duceau la pierderi ridicate de carbon organic şi la eroziunea cauzată de vânt şi apă.

Doru Gheorghe, care deţine împreună cu tatăl său ferma Agro Fondinvest Călăraşi, îşi doreşte să facă agricultură regenerativă pe Valea Argovei în judeţul Călăraşi. Ideea sa, de asemenea, este de a face agricultură sustenabilă, prin lucrări ale solului cât mai puţine, prin eliminare de carbon în aer cât mai redusă şi prin consum de combustibil mai redus.

„Am încercat să ne dotăm cu utilaje performante, am făcut investiţii de aproape 1 milion de euro, fără fonduri europene“, spune Doru Gheorghe. El a făcut două facultăţi, prima de Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură şi cea de-a doua de Administrare a Afacerilor, şi a lucrat în fermă de mic, pentru că tatăl său a înfiinţat compania în 2004, şi de mai bine de cinci ani activează în agrobusiness, lucrând la companii de distribuţie de seminţe în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa.

„Modul în care agricultura devine mai interesantă pentru tineri este important şi ne dorim să nu rupem legătura dintre cei tineri şi cei seniori, de aceea am creat un program de mentorat în care seniorii îi mentorează în afaceri foarte concret pe cei tineri”, spune Florian Ciolacu, preşedinte al Clubului Fermierilor Români, o asociaţie formată din peste 1.000 de fermieri performanţi. Programul Tineri Lideri pentru Agricultură adresează nevoia de a creşte atractivitatea pentru agricultură a noii generaţii. Prin acesta, membrii Clubului Fermierilor Români îşi doresc să pregătească 1.000 de tineri pentru agricultură până în 2027-2028. „Anul acesta avem 120 de tineri care se înscriu şi avem deja 120 care au terminat anul trecut pentru prima dată.”

Un studiu la nivel european arată că 85% din şefii de fermă din UE sunt copii de fermieri. Însă numai 11% din exploataţiile agricole din Uniunea Europeană sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani, iar tinerii se lasă greu convinşi să devină agricultori, conform datelor de la Comisia Europeană.

Aproximativ o treime din fermele UE sunt situate în România, iar marea majoritate acestora sunt ferme familiale. Potrivit recensământului agricol din 2021, făcut de INS, în România, sunt circa 3,2 mil. de exploataţii agricole, dintre care aproximativ 2,9 mil. (circa 90%) sunt ferme mici, fără personalitate juridică.

„În România, un copil care a crescut într-o familie în care mergea pe câmp cu părinţii se îndrăgosteşte de activitate şi este foarte greu să nu rămână în business. În România, avem un risc mare de îmbătrânire a populaţiei şi de migrare a forţei de muncă, pe care noi sperăm să o întoarcem cu agricultură, care arată că nu se mai face cu sapa, ci e performantă şi se face cu laptopul”, a întărit Ciolacu.

Numărul de fermieri din România este de aproximativ 850.000, iar cei mai mulţi se ocupă de legumicultură sau producţia de cereale. Aproape 80.000 dintre aceştia sunt activi şi aplică pentru subvenţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), iar 13% au peste 60 de ani şi 44% au între 40 şi 60 de ani, conform datelor Clubului Fermierilor Români. Ciolacu este optimist şi crede că aceştia vor avea urmaşi, pentru că fermierii au înţeles nevoia succesiunii.

 

Parteneri: