Anul agricol 2023: promisiunile mari din primăvară au început „să ardă“ de la căldură

♦ În timp ce estimările pentru producţia de cereale arată clar o îmbunătăţire faţă de anul agricol precedent, marcat de secetă, producătorii de fructe, legume şi struguri spun că pare a fi un an bun, dar nu îndrăznesc să facă calcule, de teamă că vremea le va strica socotelile finale.

Seceta şi căldura puternică au afectat recoltele de cereale şi legume din acest an, dar investiţiile în tehnologie şi diversificarea culturilor au adus îmbunătăţiri în ramura pomiculturii şi în cea a viticulturii. Astfel, producţiile estimate de analiştii şi fermierii din domeniu arată că anul agricol 2023 va fi unul bun per total, dar marcat de provocări.

În ceea ce priveşte cerealele şi seminţele oleaginoase, Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, estimează o recoltă de cereale de 29 de milioane de tone pentru 2023. Comparativ cu anul agricol 2022, care a fost afectat de secetă şi a înregistrat o scădere semnificativă a producţiei de cereale şi oleaginoase, estimările pentru anul agricol 2023 arată o îmbunătăţire de 29%. Însă, nu rămâne la distanţă de anul agricol 2021, cel mai bun din istoria României, când producţia a fost de 32,3 milioane de tone de cereale şi oleaginoase, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„2023 a fost un an agricol, cel puţin, interesant. În prima parte, am avut precipitaţii şi umiditate în sol, dar a fost foarte rece, ceea ce a creat stres foarte mare pentru grâu şi orz. S-a diminuat din potenţial din cauza temperaturilor scăzute“, spune Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, care lucrează peste 4.000 de hectare de teren în Vrancea, dintre care 1.600 de hectare sunt irigate.

În ciuda precipitaţiilor bune din primăvara anului curent, el spune că producţiile de grâu şi orz sunt medii. „Vom avea producţii medii, de 4-4,5 tone/hectar la grâu. Însă, e un context ciudat, pentru că am avut costuri mari pentru înfiinţarea culturilor, iar acum vorbim de preţuri mici“, a subliniat fermierul. Recolta estimată de Cezar Gheorghe pentru grâu este de 10,2 milioane de tone, în creştere cu 18% faţă de cea din statisticile anului 2022, iar cea pentru orz ar putea fi de 2 milioane de tone, plus 43% faţă de anul agricol precedent. Pentru rapiţă se preconizează o producţie de 2,2 mi­lioane de tone, faţă de 1,2 milioane de tone în 2022. Pentru culturile de primăvară, esti­mările lui Cezar Gheorghe arată că producţia de porumb şi floarea-soa­relui ar putea fi afectate de căl­dura şi seceta din această perioadă. Pro­ducţia de porumb, întinsă pe o su­prafaţă de 2,45 milioane de hectare, este esti­mată la 11,8 mili­oane de to­ne, iar cea de floarea-soarelui, culti­vată pe o suprafaţă de 1,32 milioane de hectare, se preco­nizează că va fi între 2,7 şi 2,8 milioane de tone.

Anul trecut, culturile de toamnă au fost cele mai afectate de secetă şi pentru prima dată în trei decenii producţia de grâu a depăşit-o pe cea de porumb. Mai mult, cu o recoltă de 8 milioane de boabe de porumb, România a căzut de pe prima poziţie în topul UE al celor mai mari producători de porumb pe a treia poziţie. De altfel, producţia de floarea-soarelui a scăzut de la peste trei milioane de tone la 2,1 milioane de tone în 2022.

Iniţial, estimările pentru anul agricol 2023, ale analistului Cezar Gheorghe, indicau producţii de 14 milioane de tone la porumb şi 3,2 milioane de tone la floarea-soarelui. „Căldura şi seceta vor degrada recoltele de porumb şi floarea-soarelui din acest an“, precizează Cezar Gheorghe.

În ceea ce priveşte legumicultura, Marius Petrache, director general al Marcoser, un fermier care cultivă legume în solarii şi în câmp în Matca, una dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, spune că anul agricol a început bine, dar preţurile scăzute pentru produsele comercia­lizate angro au creat dificultăţi pentru fermieri.

„În prima parte a anului, lucrurile au stat destul de bine pentru legumicultură, deşi am avut o primăvară capricioasă, rece, iar culturile au fost întârziate cu una sau două săptămâni. După aceea, lucrurile au mers relativ bine până acum trei săptămâni, când preţurile au scăzut foarte mult pentru fermierii care vând angro, nu la tarabă“, afirmă Marius Petrache.

El adaugă că producţia de castraveţi cornichon a fost afectată de frig, dar producţiile de tomate, ardei şi vinete par a fi bune. „La tomate avem producţii bune, poate că şi acesta este un motiv pentru care preţul a scăzut. La ardei şi vinete deocamdată nu a început recoltarea, dar producţiile par bune. Însă, nu putem face estimări în cifre, pentru că în câmp se poate întâmpla orice şi se aşteaptă toamna pentru socoteli“, a întărit el.

Producţia de tomate este una promiţătoare şi în contextul în care această cultură este spijinită de autorităţile române. Programul „Tomata“, iniţiat în 2017 de Ministerul Agriculturii, susţine producţia de tomate în spaţii protejate, astfel că vara piaţa abundă.

„Un mesaj pe care legumiculorii îl tot repetă este faptul că e extrem de binevenit un program, cum e sprijinul cuplat sau ajutorul de minimis, care e doar pentru tomate. Mâncăm şi ardei, şi castraveţi, şi vinete în România şi sper să fie sprijin pentru mai multe culturi, să nu mai existe presiune doar pe tomate.“

Cu toate aceastea, spune Petrache, acum sunt solarii care produc legume în toate zonele din ţară şi sunt aprovizionate pieţele şi magazinele de comerţ modern cu produse româneşti.

În sectorul pomiculturii, Domeniile Ostrov, unul dintre cei mai mari producători de fructe din România şi sud-estul Europei, se confruntă cu scăderea producţiei de cireşe în 2023 cu 10% faţă de anul precedent, din cauza vremii nefavorabile. Cu toate acestea, investiţiile în tehnologie şi îngrijirea pomilor, i-au ajutat să obţină o recoltă de 500 de tone de cireşe pentru anul curent. 

„Vremea nefavorabilă a afectat producţia de cireşe din 2023, anul acesta fiind mai mică cu 10% faţă de 2022. Pe de altă parte, datorită investiţiilor în tehnologie şi în îngrijirea pomilor, agronomii estimează recoltarea a 500 tone de cireşe de Ostrov în 2023“, a spus recent Marius Comşa, director inginer agronom în cadrul companiei Domeniile Ostrov.

Livezile, întinse pe 250 de hectare, sunt situate în zona viticolă şi pomicolă Domeniile Ostrov - Terasele Dunării, iar compania are în portofoliu cireşe, piersici, nectarine, prune, nuci, gutui şi kiwi. Campania de recoltare a început la 1 iunie şi continuă până în octombrie. În ceea ce priveşte producţia, Domeniile Ostrov estimează o producţie de 18 tone la hectar pentru caise, 7,5 tone la hectar pentru cireşe, 25-30 tone la hectar pentru piersici, 27-30 tone la hectar pentru nectarine, 20 de tone la hectar pentru prune, aproximativ 12 tone la hectar pentru gutui şi 6 tone la hectar pentru nuci.

„Pentru strugurii de masă, 2023 este unul dintre cei mai buni ani. Din aproximativ 200 hectare de struguri de masă avem: 120 hectare de struguri roşii Moldova, 70 de hectare de struguri albi Victoria şi 20 hectare de struguri albi Italia“, a afirmat Marius Comşa. Domeniile Ostrov estimează că recoltarea strugurilor de masă va începe pe 1 august, cu o producţie excelentă, între 25 şi 35 de tone la hectar, deoarece am avut precipitaţii suficiente, cu peste 20% mai mari de media anuală normală.

În domeniul viticulturii, Andrea Previtali, oenolog al Cramei Avincis din zona Drăgăşani, care are 34 de hectare, afirmă că clima din acest an a fost favorabilă pentru viticultură, asigurând o rezervă hidrică esenţială pentru plante. Astfel, face estimări de recoltare pentru struguri roşii de 7-8 tone pe hectar şi pentru struguri albi de 9-10 tone pe hectar.

„Până acum este clima perfectă pentru viticultură, ce a garantat o rezervă hidrică pentru plante, care este foarte importantă. Avem plante viguroase şi sănătoase. După acest moment, când a început procesul de maturare, am avut soare, iar acum e cald şi premisele de recoltă sunt bune“, a spus Previtali.

 

Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, AGRIColumn: Caldura şi seceta vor degrada recoltele de porumb şi floarea-soarelui din acest an.

Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group: În prima parte a anului 2023, am avut precipitaţii şi umiditate în sol, dar a fost foarte rece, ceea ce a creat stres foarte mare pentru grâu şi orz. Vom avea producţii medii, de 4-4,5 tone/hectar la grâu.

Marius Petrache, director general al Marcoser: Producţia de castraveţi cornichon a fost afectată de frig. La tomate avem producţii bune. La ardei şi vinete deocamdată nu a început recoltarea, dar producţiile par bune.