Analiză. Birouri în era sustenabilităţii

♦ În vremuri în care cuvinte ca „sustenabilitate“ şi „ESG“ sunt la ordinea zilei, dezvoltatorii din nişa birourilor sunt printre primii care răspund cerinţelor de acest tip. Aşa că, după ce ani întregi certificările energetice au fost cele care au primat, proprietarii de clădiri de birouri merg şi mai departe şi introduc noi măsuri menite să facă din spaţiile de muncă locuri mai prietenoase cu angajaţii, dar şi cu mediul.

Vara aceasta, dezvoltatorul imobiliar Immofinanz, care a creat conceptul de birouri flexibile myhive, a instalat trei staţii automate de biciclete în faţa clădirilor myhive, ca parte a unui parteneriat încheiat cu firma de bike-sharing I’Velo.

„De Ziua Internaţională a Bicicletei, myhive susţine soluţiile de mobilitate verde şi anunţă parteneriatul cu I’Velo, singurul program de bike-sharing din Bucureşti. Astfel, clădirile myhive din Bucureşti - myhive S-Park, myhive Metroffice, precum şi myhive IRIDE nineteen and myhive IRIDE twenty - au fost dotate cu staţii biciclete care pot transforma drumul de acasă la birou într-o activitate plăcută, sănătoasă şi prietenoasă cu mediul“, spuneau reprezentanţii Immofinanz la momentul anunţului.

Serviciul de bike-sharing conectează clădirile myhive la întreagă reţea de staţii automate I’Velo din Bucureşti. Fiecare dintre cele trei staţii de bike-sharing dispune de cinci sloturi pentru biciclete. Clădirea myhive S-Park este dotată, de asemenea, cu o staţie de reparare a bicicletelor, pentru bicicletele angajaţilor şi ale chiriaşilor.

Odată ce conceptul clădirilor verzi a luat amploare la nivel mondial, şi în România au început să se vadă efectele. Astfel, de la doar două certificate care atestă statutul de clădire verde în 2010, numărul certificatelor acordate într-un an a ajuns la 154 în 2020. În aceste numere sunt incluse atât normele BREEAM, cât şi cele LEED, potrivit raportului „The 2021 sustainable development report“, realizat de BuildGreen, companie de consultanţă pe segmentul de certificări sustenabile şi dezvoltare a clădirilor eficiente.

Birourile şi retailul îşi dispută primele poziţii în ceea ce priveşte ponderea de spaţii certificate ca fiind verzi din totalul proiectelor imobiliare din România, cu ponderi între 30% şi 50%.

În total, în România existau la finalul lui 2020 peste 330 de proiecte imobiliare certificate conform normelor BREEAM şi LEED, cele mai cunoscute norme privind dezvoltarea sustenabilă la nivel mondial, arată datele BuildGreen. Numărul este extrem de redus raportat la stocul total de imobile, dar dezvoltatorii fac paşi pentru a duce ponderea mai sus.

Municipalităţile locale contribuie şi ele la dezvoltarea segmentului de birouri verzi. De pildă, şase proprietari de clădiri din Iaşi au plătit impozite mai mici în perioada 2019-2020 după ce fie au dezvoltat clădiri verzi de la zero, fie au renovat major unele deja existente în direcţia eficienţei energetice. Primăria Iaşi a fost unul dintre pionierii acestui tip de iniţiative.

Facilitatea a fost acordată diferenţiat, în funcţie de nivelul de sustenabilitate al clă­dirii, cu efect asupra calităţii vieţii în raport cu trei factori: de mediu, sociali şi eco­no­mici. Astfel, pentru clădirile care deţin un certificat de performanţă ener­ge-tică clasa A şi un certificat care atestă sus­te­na­bi­litatea clădirii de nivelul 1, reducerea im­pozitului a fost de 50%. Pentru clădirile cu nivel de sustenabilitate 2, reducerea a fost de 35%, iar pentru nivelul 3 a fost de 20%.

„Obiectivul schemei de ajutor de minimis a fost încurajarea pieţei pentru dezvoltarea de clădiri noi performante energetic şi ecologic, şi nu recompensarea clădirilor existente performante. Din acest considerent, propunerea de ajutor fiscal a exclus sistemele de certificare pentru mentenanţă şi operare a clădirilor existente“, spun reprezentanţii primăriei Iaşi într-un răspuns formulat de Vasile Tiron, directorul Direcţiei Relaţiei Publice şi Transparenţă Decizională.

Măsura luată de Consiliul Local din Iaşi a venit în contextul în care Uniunea Europeană a formulat mai multe cerinţe pentru creşterea calităţii vieţii în marile oraşe din Europa, eficienţa energetică fiind una dintre componente. Interesul pentru eficientizarea consumului de energie în clădiri a devenit tot mai mare în rândul dezvoltatorilor imobiliari din România, în condiţiile în care datele Comisiei Europene arată că aproximativ 40% din totalul consumului de energie în Europa sunt reprezentate de clădiri.

„Zona de clădiri verzi a evoluat într-un sens pozitiv începând cu anii 2000. Clădirile office sunt flagshipul în mod special. Clădirile de astăzi care nu iau în calcul certificările verzi sunt sortite eşecului. Fără o certificare verde, respectivii proprietari vor avea probleme în a-şi închiria clădirile. Astfel, pe office ponderea clădirilor certificate este de aproape 60%“, a spus Cezar Florea, head of project and development services în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România, la emisiunea online ZF Economia Verde.

Pentru ca imobilele să respecte standardele de eficienţă energetică, un aspect important îl reprezintă compartimentarea spaţiului şi forma pe care o iau clădirile, spune Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building.

„Pentru a face o clădire nZEB (cu un consum de energie aproape de zero - n. red.) trebuie ca şi spaţiile să fie organizate pe măsură. Forma cea mai eficientă este o sferă, un cub sau un paralelipiped. Cu cât această formă este mai deviată, în formă de U, de L, cu console, balcoane, intrânduri, cu atât creăm o anvelopă mai mare care duce la pierderi de căldură. Pentru eficienţă, trebuie să proiectăm clădiri mai simple ca volumetrie şi mai compacte şi atunci pierderea de energie este mai mică“, a spus Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building, tot la emisiunea online ZF Economia Verde.